În deciziile de retrogradare a ratingurilor, Fitch şi S&P au luat în considerare datoria externă, deficitul de cont curent, dar şi instabilitatea politică.

Discursurile optimiste ale guvernului din primăvară despre economia care duduie şi România ca tigrul Europei s-au transformat în praf. În numai câteva luni, am ajuns ca băncile să nu mai dea credite şi să umfle dobânzile la împrumuturile acordate, iar firmele se zbat să supravieţuiască, lăsând victime zeci de mii de şomeri. Exporturile care creşteau mai mult decât importurile au trecut pe minus.

Pe acest fundal, analistul Moody’s pentru România, Kenneth Orchard, a anunţat că estimează pentru anul viitor o recesiune economică de 0,3%.   Aceasta după ce, în ultima perioadă, celelalte instituţii de rating au retrogradat calificativele acordate ţării noastre, eliminând România de pe lista statelor atrăgătoare pentru investitori.

Premierul Tăriceanu spunea în urmă cu două zile că Moody’s nu cunoaşte realităţile economiei româneşti. La rândul său, pre- şedintele Traian Băsescu a spus că estimarea celor de la Moody’s, referitoare la intrarea în recesiune, este una corectă. Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prevede o creştere economică de 3% anul viitor. Viitor sumbru pentru exporturi

Optimismul autorităţilor a fost pus la zid, iar guvernul a fost nevoit să admită că România este atinsă de criza externă şi a anunţat un plan pentru combaterea efectelor.

Estimările Moody’s ar putea fi corecte, în condiţiile în care exporturile, care asigură circa o treime din produsul intern brut (PIB), şi-au încetat creşterea şi au trecut pe minus.

Potrivit lui Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor (ANEIR), exporturile noastre către statele din afara UE au scăzut cu până la 50% în primele săptămâni din noiembrie comparativ cu luna precedentă. Pentru trimestrul IV, el estimează o scădere a exporturilor între 10% şi 35%, cele mai afectate domenii fiind autoturismele, piesele auto, textilele, metalurgia şi chimia. „Anul 2009 este încă o nebuloasă. În exporturi va fi recesiune de zeci de procente“, conchide Ionescu. Anul trecut, deficitul comercial a depăşit 20 de miliarde de euro, iar pentru 2008 aşteptările sunt mult mai pesimiste.

Totuşi, Constantin Stroe, vicepreşedintele Dacia Renault, crede că anul viitor nu va fi unul de recesiune pentru industria auto locală.

„Exporturile de componente auto nu au cum să scadă. Ţările în care industria locală exportă componente de acest fel sunt printre cele care cunosc mai puţin efectele crizei. Este vorba de Iran, Maroc sau Rusia, unde cererea pentru Logan este ridicată. Eu cred că vom avea chiar o uşoară creştere la exporturile de componente auto“, ne-a declarat Stroe. În schimb, el crede că exporturile de autoturisme autohtone vor stagna. „Nu pot vorbi de o creştere. Satisfăcător ar fi să ne menţinem la nivelul din 2008“, a mai spus el.

Kenneth Orchard ne-a declarat că Moody’s menţine stabilă perspectiva ratingului pentru România, deşi perspectiva economică şi financiară pentru următorii ani s-a deteriorat. El afirmă că „nivelul datoriei guvernamentale este foarte redus şi nu reprezintă o problemă.   Avantajaţi că suntem membri UE Lichiditatea prezintă îngrijorări în contextul global actual, însă apartenenţa României la UE ar trebui să asigure accesul la finanţare. Potrivit S&P, avantajele României sunt datoria publică mică, stabilitatea politică asigurată ca membru al UE, precum şi venituri bugetare mari. Fitch Ratings ne-a retrogradat ratingul de ţară de la BBB la BBΣ, menţinând perspectiva negativă, adică probabilitatea ca ratingul să mai scadă în următorii doi ani. Decizia de retrogradare a fost luată din cauza vulnerabilităţilor României: deficitul mare de cont curent, datoria externă pe termen scurt. În plus, specialiştii Fitch s-au raportat la economia reală şi la factori precum stabilitatea politică şi socială.

Andrew Colquhoun, analist Fitch, se aşteaptă la creşterea presiunii pe leu. „O depreciere puternică a leului, care reprezintă un risc în condiţiile dificultăţilor finanţării externe, ar afecta economia şi sistemul financiar autohton“, ne-a declarat el. Estimările ING indică un curs valutar de 3,9 lei pentru un euro spre finalul anului, urmat de o depreciere a monedei naţionale până la 4,2 lei/euro în septembrie 2009.

La rândul lor, reprezentanţii Standard&Poor’s (S&P) care au redus ratingurile României pentru împrumuturile pe termen lung şi scurt în valută şi lei au motivat decizia prin riscurile care decurg din dependenţa de capitalurile străine, în contextul în care autorităţile nu sunt interesate să rezolve problemele economice.   Economia noastră s-a supra- încălzit, creditul neguvernamental a crescut puternic, la fel şi salariile, dar şi deficitul de cont curent, precizează ei. Finanţarea se realizează tot mai greu, în condiţiile în care băncile- mamă din afară nu au suficiente lichidităţi.

PRESIUNI INDIRECTE  Soluţia: credit de la FMI Dacă România ar face un împrumut de la una dintre instituţiile financiare internaţionale, agenţiile de rating şi-ar revizui în urcare calificativele acordate, cred analiştii economici. Ilie Şerbă nescu susţine că retrogradările de rating ale Fitch şi Standard& Poor’s au avut drept scop să constrângă autorităţile române să încheie un asemenea acord. De exemplu, Andrew Colquhoun, analistul Fitch, ne-a declarat că „fără o corecţie a politicilor autorităţilor şi poate fără un ajutor din partea Fondului Monetar Internaţional şi/sau UE, România se confruntă din ce în ce mai mult cu un risc serios să intre în criză, de natură să afecteze finanţele statului“. Analistul financiar Bogdan Baltazar consideră că România trebuie să încheie un acord de finanţare cu FMI în valoare de circa 15 miliarde de euro, pentru a ne recâştiga vechile calificative, chiar dacă nu vom folosi acei bani.

ETICĂ

Companiile de evaluare, aspru criticate

Comisia Europeană (CE) atrăgea în trecut atenţia că agenţiile de rating se află în conflict de interese deoarece nu au separate clar activităţile de consultanţă de cele de evaluare. Astfel, agenţiile acordă calificative unor companii care le sunt clienţi pe partea de consultanţă. Mai mult, experienţele din trecut au arătat că aceste agenţii nu descalifică suficient de rapid companiile. Asta s-a văzut prima dată clar în cazul falimentului gigantului energetic Enron, unde ratingul companiei a fost păstrat până cu patru zile înainte de prăbuşirea colosului. O întâmplare similară a avut loc şi în timpul actualei crize, când banca de investiţii Lehman Brothers a avut rating foarte ridicat până în ultima sa zi de existenţă. CE le-a solicitat agenţilor să-şi facă publice rapoartele şi toate elementele care au stat la elaborarea acestora.   EFECTE   În 2009, pensiile vor adânci deficitul bugetar Anul viitor, deficitul bugetar se va accentua, întrucât viitorul guvern va fi obligat să aloce o sumă importantă din bugetul de stat pentru fondul de pensii. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, în 2009 sunt necesare 1,3 miliarde de euro pentru a putea fi acordate pensiile majorate. Anunţul a fost făcut de Băsescu, luni, la televiziunea Realitatea TV. El a spus că fondul de pensii este în prezent „prăbuşit“ şi nu are bani pentru majorările promise de actualul guvern. Ulterior, el a revenit asupra declaraţiei, precizând că nu trebuie să se înţeleagă faptul că de la anul nu se vor mai putea plăti pensiile şi că expresia nu a fost tocmai cea mai potrivită. La rândul său, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a dat asigurări că nu sunt probleme legate de plata pensiilor. Banii care sunt necesari în plus vor fi acoperiţi de la bugetul de stat, potrivit ministrului muncii, Mariana Câmpeanu. Ea a arătat că, exceptând doi ani în care a fost înregistrat un excedent la bugetul asigurărilor sociale, totdeauna a existat un deficit subvenţionat de la bugetul de stat. „Nu există nicio ţară din lume în care, dacă se aplică acest sistem de pensii pe bază de contribuţii, să fie totul acoperit din contribuţii. Se acoperă o parte din bugetul de stat, mai mare sau mai mică“, a declarat Câmpeanu.