La recepție au fost prezenți câteva sute de oameni, printre care foarte mulți militari și veterani români, câțiva politicieni (Adrian Năstase, Adrian Severin, Cristian Boureanu) și mai mulți diplomați străini: ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Dean Thompson, ambasadorul Italiei, Diego Brasioli.

Președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Valeri Kuzmin, fost șef al misiunii diplomatice ruse în Republica Moldova, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România, prin decret prezidențial, potrivit agenției Agerpres. Printr-un alt decret, Putin l-a eliberat din funcție pe Oleg Malginov, care a ocupat până acum postul de ambasador al Rusiei în România.

Valeri Kuzmin, diplomat de carieră, a absolvit Institutul de Relații Internaționale din Moscova MGIMO și activează în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei din 1975. Între 2007 și 2012, Kuzmin a deținut funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Rusiei în Republica Moldova. Diplomatul rus vorbește fluent limbile engleză, franceză și arabă.

Numirea lui Valeri Kuzmin la conducerea misiunii diplomatice ruse în România intervine pe fondul tensionat al activării bazei antirachetă de la Deveselu și al crizei din relațiile Rusiei cu NATO și UE, ca urmare a rolului Moscovei în conflictul din Ucraina.

Finalul mandatului lui Valeri Kuzmin în Republica Moldova a fost marcat de un incident, amintește presa de peste Prut. În ianuarie 2012, zeci de manifestanți au pichetat ambasada Rusiei din Chișinău cerând retragerea forței ruse din Transnistria, pe care o calificau drept 'forță de ocupație' și expulzarea ambasadorului Valeri Kuzmin de pe teritoriul republicii.

Nemulțumirea fusese provocată de o declarație făcută de diplomatul rus, care afirmase că tânărul moldovean Vadim Pisari — împușcat mortal de un soldat rus în zona de securitate cu Transnistria după ce a refuzat să oprească mașina pe care o conducea — era în stare de ebrietate. Expertiza medico-legală a infirmat declarațiile ambasadorului Kuzmin, amintește portalul Unimedia.

Ambasadorul Rusiei a fost chemat atunci la MAE al Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău insistând asupra schimbării formatului de menținere a păcii în stânga Nistrului și înlocuirea trupelor ruse cu o misiunea civilă. Kuzmin a spus atunci că este prea devreme să se vorbească despre o schimbare a formatului de menținere a păcii pentru că reglementarea transnistreană este un proces prea complicat și de lungă durată. De atunci, situația nu s-a schimbat în ceea ce privește reglementarea diferendului din stânga Nistrului.

Pe de altă parte, într-un interviu acordat Agerpres, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, declara, azi, că atunci „când vorbim despre relațiile cu Rusia în context euro-atlantic și global, evident că nu putem să nu ținem cont de faptul că acest stat e un actor important atât în plan regional, cât și la nivel global și, din perspectiva noastră, un actor extrem de important aflat în vecinătatea noastră autentică. De aceea, a găsi modalități prin care să se asigure nu doar continuarea, ci chiar dezvoltarea dialogului cu Rusia este foarte importantă. Pentru acest lucru însă trebuie întrunite niște premise, aș spune eu, minimale, dar esențiale. Aici este vorba de asumarea convingătoare de către fiecare dintre partenerii aflați în dialog a respectării unor reguli, principii ale dreptului internațional. Ori, din acest punct de vedere, din păcate, am asistat la situația în care dreptul internațional, principiile sale, cum ar fi de exemplu inviolabilitatea frontierelor… Din păcate, asistăm la acțiuni care contravin acestor principii tocmai din partea Federației Ruse”.

 Întrebat despre posibila recuperare a Tezaurului României,  de la Rusia, ministrul a amintit că „este foarte bine că după 10 ani de inactivitate comisia mixtă- româno-rusă s-a putut reuni. Mai mult, s-a convenit ca ea să se reunească din nou în 2017. Existența unor probleme în raporturile dintre state nu înseamnă să stăm așteptând, eventual, ca acele probleme să se rezolve de la sine. Trebuie să fim activi în a identifica și genera soluții pentru respectivele probleme. Lucrurile trebuie privite din această perspectivĂ”.

Te-ar putea interesa și: