O româncă a fost răpită de un grup de sudanezi în timp ce se afla într-o expediţie turistică în sudul Egiptului, alături de alte 13 persoane. Potrivit presei străine, răpitorii înarmaţi i-ar fi transportat peste graniţă, în Sudan, pentru a cere răscumpărare.

O româncă a fost răpită, alături de alte 13 persoane - trei localnici, cinci cetăţeni germani şi cinci italieni -, în timp ce se afla într-o expediţie safari în sudul Egiptului, aproape de oraşul Aswan. Deşi momentul sau circumstanţele răpirii nu se cunosc cu exactitate, informaţiile furnizate de autorităţi şi presa străină par să indice că ostaticii ar fi fost duşi peste graniţă, în Sudan, şi că scopul acţiunii ar fi fost o recompensă de aproximativ 6 milioane de euro.

Ziua de ieri a însemnat şi o mostră de nesincronizare repetată între informaţiile oferite în timp real, de către presa românească şi cea străină, precum şi de diverse surse diplomatice, şi cele oficiale, furnizate de autorităţi, cu un decalaj semnificativ. Aşa se face că, la închiderea ediţiei, în timp ce două mari publicaţii europene, ziarul german „Bild“ şi cel italian „La Repubblica“, anunţau, pe surse, că ostaticii ar fi fost deja eliberaţi, Ministerul Afacerilor Externe abia confirma naţionalitatea, vârsta şi sexul persoanei române răpite.

Deşi oficialii MAE nu au dezvăluit identitatea femeii, surse diplomatice au precizat pentru EVZ că aceasta este ieşeanca Oana Irina Kalis, de 33 de ani, de profesie medic. Potrivit unor surse din guvernul egiptean, citate de postul de televiziune CNN, răpitorii sudanezi, patru la număr, i-ar fi luat ostatici pe cei 14 încă de pe 16 septembrie, când aceştia ar fi plecat într-o expediţie safari în deşertul egiptean.

Ipoteză: răpiţi pentru şase milioane de euro

Aceleaşi surse precizau că răpitorii erau înarmaţi, purtau măşti şi i-au transportat pe ostatici peste graniţă, în Sudan.

Scopul răpirii ar fi fost obţinerea unei răscumpărări în valoare de 6 milioane de euro. Persoana care a anunţat răpirea ar fi fost chiar organizatorul expediţiei, în fapt, patronul agenţiei de turism locale, care ar fi pus la punct detaliile călătoriei în deşert. Acesta şi-ar fi sunat soţia pentru a-i spune că au fost luaţi ostatici, precum şi pentru a-i comunica valoarea recompensei solicitate de răpitori. Autorităţile române de la Cairo nu au reuşit, ieri, să se sincronizeze cu cele de la Bucureşti în a oferi informaţii relevante privitoare la răpire. În timp ce surse din interiorul Ambasadei din Egipt declarau, pentru prima dată, că ar fi vorba despre o femeie cu cetăţenie română, căsătorită cu unul dintre turiştii germani răpiţi, Ministerul Afacerilor Externe emitea un comunicat de presă laconic, în care arăta că situaţia se afla încă sub cercetare.

Toate declaraţiile oficiale şi conferinţele de presă ce au urmat au fost, de altfel, construite în jurul aceleiaşi atitudini vagi, exemplificată prin sintagme de tipul „se fac demersuri“ sau „ar putea să fie vorba despre o femeie“.

Abia în jurul orei 18.40, MAE confirma cetăţenia, sexul şi naţionalitatea persoanei răpite. Şi asta în condiţiile în care, în presa internaţională, în publicaţii precum „Bild“ sau „La Repubblica“, circulau deja, pe surse, informaţii complementare privind eliberarea celor răpiţi.

„La Repubblica“ a revenit, menţionând că informaţia a fost negată de autorităţile italiene. .

LEGENDĂ

Deşertul nu se traversează fără pază

Din indiciile adunate reiese că turiştii ar fi fost răpiţi din zona barajului Aswan, situat în sudul Egiptului, unde aceştia s-ar fi dus fără să ţină cont de măsurile de prevedere necesare pentru această regiune. Zona nu este una obişnuită pentru plimbări tip „safari“, ci pentru vizite scurte, acţiuni organizate astfel încât turiştii să fie păziţi de forţe de ordine. În general, restricţiile impuse în această regiune sunt extrem de stricte, turiştilor sosiţi aici nefiindu-le permise plimbările decât în interiorul oraşelor, acolo unde poliţiştii patrulează pe străzi.

Pentru traversarea deşertului se organizează grupuri mari, de circa zece autocare, păzite cu străşnicie de cel puţin două maşini de poliţie cu soldaţi înarmaţi până-n dinţi. De altfel, din informaţiile de până acum, se pare că excursia a fost aranjată de cei 11 turişti cu un operator local, întrucât niciunul dintre ghizii internaţionali nu organizează astfel de aventuri în regiunea respectivă.

Pe tot parcursul zilei de ieri, autorităţile române au fost cu un pas în urma informaţiilor furnizate de presa românească şi cea internaţională Momentul 0, ora 13.35. O ştire anunţă că 14 persoane, între care 11 turişti străini au fost răpiţi de sudanezi în Egipt. Printre aceştia s-ar afla şi o româncă.   Momentul 1, ora 15.45. La Ambasada României din Cairo răspunde la telefon, după o pauză de aproximativ cinci minute, un operator care declară că situaţia răpirii este momentan discutată la Ministerul Turismului de ambasadorul României în Egipt, Gheorghe Dumitru. Momentul 2, ora 15.50. O sursă din cadrul Ambasadei României din Egipt spune pentru „Evenimentul zilei“ că persoana cu cetăţenie română răpită în apropiere de Aswan este o femeie tânără, care locuia de fapt în Germania. Potrivit sursei citate, românca este căsătorită cu unul dintre cei cinci cetăţeni germani care făceau parte din acelaşi grup de turişti şi se afla, la momentul răpirii, într-o excursie safari în deşert, aproape de graniţa cu Sudanul. Momentul 3, ora 16.00. Ministerul de Interne nu a confirmat încă, până la această oră, identitatea româncei răpite. Criptic, comunicatul emis în jurul orei 15.00 rămâne neschimbat: „(…) MAE face demersuri similare, pentru a verifica informaţia, şi pe lângă celula de criză constituită la nivelul autorităţilor italiene“. Momentul 4, ora 16.05. Consulul României în Egipt, Marian Stan, confirmă pentru Realitatea TV informaţia potrivit căreia persoana răpită este „o româncă, cu vârsta de aproximativ 30 de ani“. Momentul 5, ora 17.45. Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al guvernului, face declaraţii de presă cu privire la caz: „(...) Din informaţiile preliminare se pare că ar putea să fie vorba despre o femeie“. Momentul 6, ora 18.00. Secretarul pe probleme de presă al Ambasadei României în Egipt declară pentru „Evenimentul zilei“ că orice informaţie despre răpire este actualizată „în timp real“ la Ministerul de Externe şi numai „cei de acolo sunt în măsură să confirme sau să infirme ceva“. Momentul 7, ora 18.15. Cotidianul italian „La Reppublica“ preia o informaţie de pe Al-Jazeera potrivit căreia turiştii au fost eliberaţi în Sudan. Momentul 8, ora 18.48. Ministerul Afacerilor Externe trimite un comunicat în care se confirmă, pentru prima oară: „Este vorba despre o persoană de sex feminin, în vârstă de 33 de ani, care domiciliază în Germania“.

EGIPTUL, ÎN TOP Românii preferă croazierele pe Nil

Circa 25.000 de turişti pleacă anual în Egipt, în cadrul unor excursii organizate, fapt ce plasează această ţară pe locul şase în topul celor mai iubite destinaţii turistice. Cele mai populare pachete sunt croazierele pe Nil, care includ o zi în Cairo, trei la plajă în Hurghada sau Sharm el Sheikh, precum şi o vizită la cele mai importante obiective de-a lungul fluviului: barajul din Aswan sau templele din zona Luxorului. Unii turişti români preferă sejururile de plajă la malul Mării Roşii. Preţurile unor astfel de pachete pornesc de la 504 euro pentru un sejur de şapte nopţi la un hotel de cinci stele şi de la 750 de euro, în cazul croazierelor.

BILANŢ

Deşertul de Vest, o zonă în care turiştii nu au mai avut de-a face cu teroriştii

Turiştii care s-au aventurat în Deşertul de Vest nu au fost vizaţi, până acum, de atacurile teroriştilor sau ale bandelor de hoţi. Valea Nilului a fost tulburată însă, la începutul anilor ’90, de tensiunile dintre preşedintele Hosni Mubarak şi militanţii islamişti, iar turiştii au fost, în unele cazuri, victime colaterale. Într-unul dintre cele mai grave incidente, 58 de turişti au fost ucişi de militanţi în oraşul Luxor, în 1997.

Mai târziu, atacurile s-au mutat în zona peninsulei Sinai. În ultimii câţiva ani, cel puţin 121 de persoane, inclusiv mulţi turişti străini, au fost omorâte în atacurile cu bombă care au avut loc în staţiunile de la Marea Roşie. Organizaţia teroristă al-Qaida, suspectată că s-ar afla în spatele atacurilor din staţiunile egiptene, a ameninţat în mai multe rânduri guvernul de la Cairo, pe care l-a acuzat că sprijină interesele SUA.

Valeriu Turcan purtător de cuvânt al Preşedinţiei: "Preşedintele Traian Băsescu asigură opinia publică de faptul că autorităţile menţin în permanenţă legătura cu instituţiile partenere în cazul răpirii cetăţeanului român."