Subiectul zilei a fost dezbătut a fost aprig discutat în spațiul public.
Clasarea dosarului 10 August de către DIICOT, decizie anunțată, miercuri, a stârnit multe discuții. Gabriela Scutea, procuror general a făcut câteva comentarii ce vizează acest subiect. Concluzia este că soluția adoptată este legală din punct de vedere procedural.
„Sunt necesare, din punctul meu de vedere, câteva sublinieri. În 2018, reprezentanții Jandarmeriei au sesizat DIICOT referitor la acțiunea protestatarilor. Această sesizare fiind susceptibil de încadrarea ca acțiuni împotriva ordinii constituționale conform art. 397 din CP. Această încadrare atrage exclusiv competența DIICOT”, a spus procurorul general, care a mai precizată că:
„Cercetarea faptelor, împreună cu cele de abuz în serviciu, respectiv de purtare abuzivă, comise de personalul MAI, inclusiv cu funcții de conducere, a fost opțiunea procurorilor militari care au dispus declinarea către DIICOT, iar DIICOT și-a asumat cercetarea faptelor la un loc.În acest context procedural, adoptarea soluției, inclusiv pentru infracțiuni de abuz în serviciu sau de purtare abuzivă, era posibilă și legală din punct de vedere procedural.”
Ne puteți urmări și pe Google News
Gabriela Scutea a mai menționat că ordonanța de clasare vizează două planuri: mulțimea de protestatari, tratată ca un întreg, și cel al „subiecților individuali”, adică persoanele care au fost bătute în timpul protestului.
„Am reținut că ordonanța emisă structurează două planuri. Acela al unui subiect pasiv colectiv, care a fost reprezentat de mulțimea protestatarilor privită ca întreg și un plan al subiecților individuali, în special persoane care au fost agresate după ora 23, în momentul în care a fost dispersată mulțimea de oameni din Piața Victoriei.”
Procurorul general a ținut să mai spună că ceastă ordonanță a DIICOT are 235 de pagini. „Din parcurgerea ei sumară, anterior acestei declarații, rezultă că procurorii au examinat intervenția în forță în anumite zone din piață. Au examinat folosirea mijloacelor de dispersare a manfiestanților și au delimitat unele acte care reflectă lipsuri ale organizării Jandarmeriei în contextul misiunii de ordine publică din P. Victoriei ca elemente contextuale, și nu de abuz în serviciu.
Aici menționez accentul pus în multe poziții publice pe neinscripționarea corespunzătoare a căștilor purtate de jandarmi și imposibilitatea în acest context de a se efectua o identificare corespunzătoare pe momente de intervenție a persoanelor care au exercitat agresiuni.”
Recomandările noastre
