Răzvan Nicolescu, despre regenerabile: „Nu putem să ne punem cravate Hermès şi să mergem, în acelaşi timp, DESCULŢI​”

Comisia Europeană ar putea impune României asumarea unei cote de 31% din consumul de electricitate de la nivelul anului 2030 ca provenind din surse regenerabile. Fostul ministru delegat pentrul Energie, Răzvan Nicolescu, consideră că o asemenea cerinţă nu trebuie să fie acceptată de autorităţi.

“În ceea ce priveşte o viitoare ţintă de 31%, ar fi complet greşit ca România să îşi asume un angajament european în domeniul energiilor regenerabile mai mare de 27%, atât cât este obiectivul la nivel UE pentru 2030. Nu ne permitem să facem mai mult. 27% este o dovadă suficientă de solidaritate din partea unei ţări europene ai cărei cetăţeni au un nivel salarial mult sub media europeană şi care nu are industrie de componente pentru industria de energie regenerabilă. Nu putem să acceptam să ne punem cravate Hermes şi să mergem, în acelaşi timp, desculţi. Trebuie să convingem Comisia Europeană şi partenerii noştri europeni că nu putem mai mult de 27% şi că un procent de 31% este exclus”, a afirmat Răzvan Nicolescu, pe o reţea de socializare.

Fostul ministru mai afirmă că „România nu îşi poate permite un angajament mai mare decât media europeană care este de 27%, în condiţiile în care consumatorii au venituri încă mult sub media europeană. Asumarea unor obiective nerealiste nu este sustenabilă. Energia regenerabilă este energia viitorului. Sunt un susţinător deschis al ei, într-o manieră sustenabilă. Costurile cu energia regenerabilă sunt în scădere. România va investi mai mult atunci când costurile vor fi mai jos decât astăzi sau când veniturile vor creşte”.

Ţinta de 31% se va aplica unui consum care este estimat să crească cu circa 20% până în 2030. “Este o încercare a Comisiei Europene la care trebuie să se spună cu argumente: <Nu putem atât. E prea mult pentru noi>. Sunt sigur că vor înţelege. Recomandarea lor nu trebuie să se transforme în obligaţie. Noi şi la procentul actual de 24% vom avea probleme să-l menţinem, pentru că va creşte consumul şi e posibil să iasă din producţie anumite capacităţi hidro mari”, a mai declarat Răzvan Nicolescu.

Florin Dumitrescu, mai fericit ca niciodată. Vestea cea mare pentru fani: Începe o nouă eră

Zodiile cu noroc în această perioadă. Stare de bine, vești bune și mult optimism 

Un alt aspect important semnalat de acesta este faptul că “vorbim de un nou angajament, în contextul în care investitorii care un investit în energie regenerabilă sunt în pragul falimentului şi li se tot promit soluţii care nu mai apar”.

De altfel, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, a declarat ieri că, în perioada următoare, contribuţia pe care o plătesc consumatorii finali pentru energia regenerabilă, prin sistemul de certificate verzi, va creşte, ceea ce va însemna facturi mai mari la electricitate.

El a refuzat să precizeze cu cât va creşte factura la electricitate în urma acestor modificări, însă, potrivit unor surse din domeniu citate de Agerpres, contribuţia pentru energia regenerabilă (certificatele verzi) ar urma să fie majorată de la 42 de lei pe MWh, cât este în prezent, la 52 de lei pe MWh. Calotă a mai spus că România trebuie să-şi definească în cel mai scurt timp ţintele de regenerabile pe care şi le va asuma în faţa Comisiei Europene pentru anul 2030. 

La rândul său, Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a susţinut că, din modelul matematic aplicat de Comisia Europeană statelor membre, a rezultat că România ar trebui să îşi fixeze o ţintă de 31% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030. 

“Este o propunere pe care Comisia Europeană o va pune pe masa României. Cel mai probabil, de aici vor pleca negocierile cu Comisia Europeană”, a spus Corina Popescu. Citiți mai multe aici. 

Nivelurile salariale scăzute cu care sunt remunerați angajații români plasează țara noastră pe penultima poziție în Europa, cu o medie de 7.200 Euro/cap de locuitor, în fața Bulgariei (5.700 Euro/cap de locuitor), dar la o distanță uriașă de primele poziții din ierarhie, respectiv Luxemburg (80.500 Euro/cap de locuitor), Norvegia (67.600 Euro/cap de locuitor) sau Elveția (57.100 Euro/cap de locuitor). Citiți mai multe aici.