Influenţa politică a site-ului Breitbart, al cărui fondator, Steven Bannon, nu întâmplător este actualul consilier al lui Trump, a traversat Oceanul şi-şi pune amprenta şi pe Europa. În fapt, săptămâna aceasta, parlamentul maghiar a anunţat că va vota propunerea de lege pentru a obliga organizaţiile neguvernamentale la maximă transparenţă în ceea ce priveşte fondurile pe care le primesc, ca şi provenienţa lor. Un proiect de lege bine venit şi cu siguranţă necesar, chiar şi la noi.
Încă din timpul campaniei electorale americane, Bannon a denunţat legătura tulbure şi ambiguă dintre George Soroş şi ONG-uri, acuzate de a fi sub controlul său. Se promova retorica ''no borders'' (fără fromtiere) de către păpuşarul Soroş, potrivit propriilor interese. Se dorea favorizarea imigraţiei clandestine în masă, iar în ceea ce-l priveşte pe Trump, se încerca slăbirea imaginii sale cât mai mult posibil, cu ajutorul unor scandaluri care să-i murdărească numele. Soros era şi este indicat ca fiind adevăratul lider al lumii liberal-progresiste, cel care vorbeşte despre drepturile omului, când de fapt el se ocupă de cu totul alte chestiuni. În cazul nostru, de slăbirea Europei.
Goran Buldioski, directorul Open Society Initiative for Europe, una dintre fundaţiile-umbrelă ale miliardarului Soros, abia ce a aflat despre iniţiativa parlamentului maghiar, a şi contraatcat condamnând iniţiativa ca pe o ''ameninţare pentru valorile europene''. Acelaşi Buldioski mai spune: ''democraţia şi libertatea sunt din ce în ce mai îndepărtate de orizontul intereselor Ungariei''.
Ridicându-l în slăvi pe Soros şi spunând că are de partea sa 226 europarlamentari (din751), Buldioski primeşte imediat o replică din partea lui Zoltan Kovacs, secretar de Stat şi purtător de cuvânt al guvernului Orban, care a acuzat ONG-urile că nu au nicio legitimitate democratică. '' Într-o democraţie reprezentativitatea trebuie să fie permisă în urma alegerilor, nu potrivit dorinţelor puterilor străine''. Şi, în fapt, la ONG-uri nu rezultă că au ţinut alegeri pentru a-şi desemna funcţionarii.
După cum se ştie, miIiardarul de origine maghiară George Soros şi-a început ''operele de binefaceri'' în timpul Războiului Rece finanţând dizidenţii care doreau să se răzvrătească (sau pe care el însuşi i-a împins spre rebeliune) împotriva regimului sovietic. Această formă de ''export de democraţie'' face parte, istoric vorbind, din atitudinea SUA. Avem un exemplu la îndemână gandindu-ne de exemplu la recentele campanii în Afganistan, Iraq şi Libia, când au promis acestor ţări pace şi stabilitate înainte de a le invada şi dărâma regimurile care le guvernau.
Încă înainte de a intra în campanie, Trump promisese o dezangajare progresivă în chestiunile internaţionale şi în teatrele de operaţiuni din Orientul Mijlociu, atitudine care a produs suspine de uşurare multora. În afara lui Soros, care se opune noului preşedinte al SUA în orice fel posibil, chiar şi prin intermediul recentelor manifestaţii feministe, în care e acuzat că a orchestrat totul.
Bătălia noii administraţii de la Casa Albă împotriva magnatului Soros a dat curaj multor state din Europa Centrală şi de Est. Nu numai Ungariei. De exemplu, Nenad Mircevski, fondator al mişcării macedonene ''Stop Operation Soros'', cercetează de luni de zile activitatea lui Soros în Macedonia ţinând în permanenţă informat Parlamentul.
Şi în România, liderul PSD, Liviu Dragnea, în timpul unei emisiuni televizate a afirmat: ''Sunt îngrijorat de acţiunile lui Soros. Fundaţiile acestui om operează pe teritoriul romanesc din anii '90. Şi vă asigur, n-au făcut nimic bun pentru ţară'' - comentarii făcute în urma evenimentelor de la Bucureşti care nu au trecut neobservate, fiind monitorizate atent dorindu-se aflarea "păpuşarilor" din umbră care manevrau şi controlau totul. Cert este că pace între Ungaria si Soros nu va fi, iar Europa începe să se întrebe dacă să mai permită astfel de activităţi ale ONG-urilor lui Soros care numai intenţii bune nu pot avea.
Recomandările noastre
