Cu zece ani în urmă, Facebook și Twitter afișau o singură ambiție: să conecteze oamenii. Apoi s-au ideologizat, asumând un partizanat politic evident de stânga. Acum, nu știu pe unde să-și scoată cămașa.
Facebook și Twitter sunt băgate la mijloc între cei care le cer să-l cenzureze pe președintele Donald Trump și conservatori, care și așa consideră că rețelele se amestecă prea mult în opiniile utilizatorilor, jucând rolul de poliție a gândirii.
Conservatorii sunt înfuriați pe CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, după ce platforma sa a aplicat o etichetă de dezinformare, marți, pe una dintre postările lui Trump, și au ascuns un alt mesaj al președintelui vineri.
Twitter a făcut aceste gesturi după ce mai mulți ziariști și activiști i-au cerut să îl cenzureze pe președinte, după ce acesta l-a acuzat pe realizatorul de televiziune Joe Scarborough că ar fi fost implicat în uciderea, în 2001, a lui Lori Klausutis, asistenta acestuia, pe când era congresmen.
Klausutis, în vârstă de 28 de ani, a fost descoperită moartă, în biroul ei, la ora 8 dimineața, cu o fractură craniană. Medicii legiști au afirmat că probabil o problemă de inimă a făcut să-și piardă cunoștința și să le lovească cu capul de birou. Ancheta a fost închisă cu concluzia: moarte accidentală. Nu toată lumea a acceptat decizia autorităților.
Printre cei care consideră că a fost vorba de o mușamalizare se numără și Donald Trump. De când a devenit președinte, acesta a cerut în două rânduri, în 2017 și acum, redeschiderea anchetei.
Mai mulți proeminenți politicieni Democrați și activiști de stânga au cerut ca Twitter să-i interzică acceul în rețea încă de la alegerea sa ca președinte.
Facebook se confruntă cu probleme similare. Senatoarea Elizabeth Warren, care a participat la alegerile primare ale Democraților pentru Casa Albă, s-a dezlănțuit joi la adresa lui Mark Zuckerberg, pentru că a apărut la Fox News și a explicat de ce nu era o idee bună să devină „arbitri ai adevărului”, verificând postările politice.
„Acest lucru ne erodează democrația”, a scris Warren pe Twitter, ca răspuns la afirmațiile lui Zuckerberg.
Trump a agravat dilema în care și așa se aflau cele două rețele sociale, postând vineri dimineață un mesaj potrivit căruia „DERBEDEII” care se află pe străzi la Minneapolis „dezonorează memoria lui George Floyd”, cetățeanul negru care a murit după ce a fost arestat de poliție și ținut minute în șir imobilizat la pământ, cu genunchiul apăsat pe gât.
Mesajul lui Trump se încheia cu avertismentul: „Când încep jafurile, încep împușcăturile” („when looting starts, shooting starts”).
Contul de Twitter al Casei Albe a reluat cuvânt cu cuvânt mesajul președintelui într-o postare separată.
Twitter a acționat imediat: a ascuns mesajul sub un banner pe care scria: „Aceste Tweet încalcă regulile Twitter despre elogierea violenței. Totuși, Twitter a stabilit că ar putea fi în interesul public ca mesajul să continue să rămână accesibil.”
Pentru a-și justifica măsurile luate, Twitter a invocat rezonanța istorică a expresiei „looting starts, shooting starts”. În 1967, șeful poliției din Miami, Walter Headley, a folosit-o în timpul unei audieri despre criminalitatea din orașul său.
Ulterior, Trump a explicat ce voia să spună mesajul său, și anume că jafurile duc adesea la violență armată, ceea ce spera să se evite.
De asemenea, Twitter a lipit o etichetă „Verificați faptele!” pe un mesaj de marți al lui Trump, în care acesta afirma că, dacă s-ar vota prin corespondență în California, la alegerile prezidențiale din noiembrie, așa cum cer politicienii Democrați, ar exista un mare pericol de fraudă electorală.
Twitter le oferea cititorilor mesajului prezidențial mai multe linkuri către articole și opinii contrare, aparținând evident cercurilor Democrate. Mai mult, prin linkurile pe care le-a oferit spre consultare, s-a dovedit că Twitter a înțeles greșit ce spunea Trump: nu despre voturile prin corespondență ale absenților era vorba, ci despre votul prin corespondență generalizat, din cauza pandemiei.
Gestul Twitter l-a determinat pe Trump să semneze joi un decret prin care cere ca rețelele sociale să-și piardă protecția legală dacă își cenzurează utilizatorii.
Facebook a adoptat o tactică diferită. Mesajul lui Trump care făcea referire la „jafuri și împușcături” și la „DERBEDEI” a fost postat pe pagina președintelui la scurt timp după ce Twitter a luat măsurile de care am vorbit mai sus. Același mesaj a fost publicat și pe Instagram, rețea care se află de asemenea în proprietatea Facebook.
Nici unul dintre mesaje nu a fost cenzurat, drept care au provocat un efect uriaș. Pe Facebook, au fost distribuite de peste 70.000 de ori, până sâmbătă, și au strâns peste 250.000 de reacții. Pe Instagram, mesajele au adunat peste 500.000 de „like”-uri.
Facebook nu a eliminat sau ascuns postările deoarece compania ar fi „fidelă libertății de expresie”, a spus Zuckerberg într-o postare pe rețeaua sa, vineri.
„Deși postarea avea o tulburătoare încărcături istorică, am decis să o lăsăm, deoarece menționarea Gărzii Naționale am interpretat-o ca pe un avertisment privind acțiunea statului, și considerăm că oamenii trebuie să știe dcă guvernul intenționează să recurgă la forță.”
Facebook a creat un organism independent, compus din „judecători” liberali și conservatori, pentru a aprecia în ce măsură postările utilizatorilor sunt conforme cu regulile rețelei.
În cadrul acestui sistem, dacă utilizatorii nu sunt mulțumiți cu decizia unui moderator pot depune un recurs la organismul de „judecători”, care vor alege dintre sesizări un număr de cazuri care i se par importante și pot crea precedent de „lucru judecat” și pentru celelalte sesizări.
Este sistemul Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite.
Pe de altă parte, Twitter a ales straegia de „paznic”, înăsprindu-și regulile de comportament pe proprietatea sa privată. Rețeaua acționează și pentru determinarea veridicității postărilor legate de alegeri, o decizie pe care Zuckerberg a respins-o, declarând miercuri la Fox că nu crede că rețelele sociale ar trebui să fie în măsură să judece și să măsoare adevărul.
La puțin timp după Zuckerberg, Dorsey le-a dat asigurări utilizatorilor Twitter că nici rețeaua sa nu dorește să devină un „arbitru al adevărului”.
„Asta nu ne face un arbitru al adevărului. Intenția noastră este de a face legătura între punctele aflate în conflict și să arătăm informația disputată, astfel ca oamenii să judece singuri. Mai multă transparență din partea noastră este esnțială, astfel ca oamenii să vadă clar ce este în spatele acțiunilor noastre”, a spus CEO-ul Twitter.
Dorsey nu a explicat, însă, în ce mod pot utilizatorii să judece singuri, dacă, la fel ca în cazul mesajului lui Trump, li se oferă linkuri către surse vădit părtinitoare.
Pe de altă parte, chestiunea „Adevărului” pe rețelele sociale este în bună măsură diferită de altă mare problemă: a „Corectitudinii Politice”, cu tot cortegiul său de cenzuri „morale”. Or, despre asta, nici Zuckerberg, nici Dorsey nu au suflat vreo vorbă.