Evenimentul Zilei > Justitie > Războiul filosofilor se reia de la zero. O nouă șansă pentru Gabriel Liiceanu care până acum a pierdut pe linie
Războiul filosofilor se reia de la zero. O nouă șansă pentru Gabriel Liiceanu care până acum a pierdut pe linie

Războiul filosofilor se reia de la zero. O nouă șansă pentru Gabriel Liiceanu care până acum a pierdut pe linie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis recursul declarat de Gabriel Liiceanu şi editura Humanitas împotriva sentinţei date de Curtea de Apel Iași, care îl absolvise pe scriitorul Liviu Antonesei de acuzaţiile de defăimare şi denigrare.

Filosoful ieşean Liviu Antonesei îl acuzase public pe şeful Editurii Humanitas că a beneficiat nedrept de un patrimoniu al statului comunist. Acesta din urmă s-a simţit denigrat, şi l-a dat în judecată pe Antonesei.

Cu toate că Gabriel Liiceanu pierduse şi la Tribunal şi la Curtea de Apel, iată că acum procesul se reia de la zero. Sentinţa a fost casată, ÎCCJ dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare.

Cazul urmează să fie analizat din nou de aceeaşi Curte de Apel. Gabriel Liiceanu l-a dat în judecată pe Antonesei în urmă cu trei ani, în urma publicării de către acesta a unui interviu pe tema implicării intelectualilor în viaţa publică după 1989. În interviu, Antonesei afirmase că Liiceanu „a primit cadou fosta Editură Politică, cu tot ce avea aceasta în patrimoniu” şi menţionase că Editura Humanitas, condusă de acesta, beneficiase de scutiri de datorii la bugetul de stat.

Liiceanu a solicitat și despăgubiri

Afirmaţiile scriitorului ieşean plecau de la faptul că Editura Humanitas a fost înfiinţată în februarie 1990 pe structura fostei Edituri Politice şi beneficiase în anul 2000 de eşalonarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Liiceanu a considerat că afirmaţiile lui Antonesei i-au afectat imaginea publică şi a cerut despăgubiri, în numele său şi al editurii, de 100.000 euro, transmite ziaruldeiasi.ro.

În primă instanţă, Tribunalul a respins acţiunea lui Liiceanu, apreciind că Antonesei nu depăşise limitele permise ale liberei exprimări. „Chiar dacă există o anumită doză de exagerare în modul de prezentare a informaţiilor de către pârât, se are în vedere că impactul afirmaţiilor nu este grav şi nu sunt de natură a atrage sancţiuni defăimătoare, nu creează un prejudiciu de imagine a persoanei ce se impune a fi reparat, fiind permisă o doza de exagerare în contextul în care erau în joc probleme de interes general”, au conchis judecătorii Tribunalului. Sentinţa a fost confirmată de Curtea de Apel, magistraţii apreciind că statutul de persoană publică a lui Liiceanu îl expune firesc comentariilor şi criticilor publice.