Războiul, conflict prin corespondenţă

Războiul, conflict prin corespondenţă

Carmen Gavrilă, corespondentă de război pentru Radio România, încearcă să ne alunge prejudecăţile legate de lumea islamică.

Deşi lumea ar crede că radioul reprezintă acum doar divertisment şi muzică „nouă“, o jurnalistă din România demonstrează că vorbele rostite la radio valorează tot atât de mult cât o ştire filmată, în care cuvintele „vorbesc“ doar prin imagini. Carmen Gavrilă se prezintă ca fiind „definitiv şi iremediabil contaminată de «microbul» radio“, îşi iubeşte meseria de corespondent de război pentru Radio România, iar ideea de a prezenta, doar prin cuvinte, zone inaccesibile oamenilor, o face să se simtă cu adevărat un jurnalist pus în slujba informaţiei.

Carmen şi-a început cariera în radio în 1998, iar din 2004 a transmis pentru România evenimentele din zonele de conflict din Iran. A treia ediţie a Premiilor Asociaţiei Jurnaliştilor Italieni „Cità di Salerno“ a primit-o învingă- toare pentru relatările obiective din Orientul Mijlociu, dar şi din Europa.

„Zona periculoasă“ - luptă pentru exclusivitate

Ceea ce a dorit să înlăture prin deplasările în Orient au fost prejudecăţ ile europenilor legate de islam şi de manifestările lui moderne. Probele, deocamdată doar „audio“, au avut ca scop punerea în oglindă a religiei musulmane cu terorismul, care, în orice împrejurare, „sunt deraieri de la religie“.

Despre realizările profesionale, Carmen vorbeşte cu mândria de a fi, într-o zonă de conflict, mereu „la faţa locului.“ „Cred că, pentru mine, cea mai importantă a fost perioada în care am acoperit războiul din Liban, în 2006, şi alegerile prezidenţiale din Iran, în 2005. În Liban, în timpul războiului, am obţinut un interviu în exclusivitate cu preşedintele ţării, Emile Lahoud, înaintea unor instituţii media de prestigiu ca BBC sau CNN, iar în Iran am făcut singurul interviu realizat de un jurnalist est-european cu Shirin Ebadi, avocată iraniană, laureată a Premiului Nobel pentru Pace“, povesteşte jurnalista de la Radio România.

Pentru că nu crede în imaginea eronată şi romantică a corespondentului de război, lui Carmen nu îi este frică de pericolul la care se expune atunci când merge pe teren. Nu se aruncă nebuneşte înainte, se documentează temeinic, însă, după cum spune, cel mai important este că are sânge rece în situaţii neprevăzute.

Curajul, esenţă tare în linia întâi

Deşi lumea crede că spaţiul islamic şi războaiele nu sunt pentru femei, Carmen n-a simţit dezaprobarea oamenilor sau a autorităţilor în zonele „roşii“. Din contră, a fost privită cu simpatie, mai ales pentru că s-a dovedit a fi o curajoasă.

Chiar şi atunci când nu lucrează, ziarista se agaţă de treburi jurnalistice - citeşte mult, se documentează. „Pur şi simplu, nu suport ideea că ceva ar putea să îmi scape. Citesc mult despre spaţiul islamic, politică, literatură, orice are legătură cu Orientul Mijlociu, Afganistan, Pakistan, Asia Centrală sau zonele islamice din Africa“, argumentează ea „neliniştea“ pe care o are atunci când se ţine departe, pentru puţin timp, de presă.

Ne puteți urmări și pe Google News