Actualitate
Războiul, ca nouă normalitate. Incapabil să obțină victoria în Ucraina, Putin trebuie să perpetueze și să rutineze războiul pentru a rămâne la putere
Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.Sursa foto: Arhiva EVZ Al doilea an de invazie a Rusiei în Ucraina, care a fost concepută ca o „operațiune militară specială” rapidă, nu mai are obiective militare sau politice clare. Absența scopurilor nu este întâmplătoare, potrivit lui Maxim Trudolyubov, editor de idei pentru Meduza.
Motivele lui Putin pentru a continua războiul au mai puțin de-a face cu politica externă și mai mult cu nevoia de a-și susține puterea autocratică din Rusia. Putin nu i-a acordat credit președintelui ucrainean Zelenski, care a declarat în discursul său inaugural că „nu noi am început acest război, dar este treaba noastră să îl terminăm”, referindu-se la Donbasul ocupat de Rusia.
Singura cale de ieșire din război pentru Putin este să elimine total adversarul, dar, având în vedere dificultățile, este posibil ca el să perpetueze războiul pentru a evita înlăturarea sa de la putere, urmată de repercusiuni grave.
În cartea sa „Război și pedeapsă”, Hein Goemans a compilat și analizat date cuprinzătoare privind conflictele armate din ultimele două secole, izolând trei tipuri principale de comportamente ale liderilor în ceea ce privește dilema Război-Pace: lideri democratici, dictatori și autocrați moderat represivi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Un dictator amenințat cu înlăturarea printr-o lovitură de stat sau o insurecție este adesea convins că intrarea în război i-ar putea îmbunătăți poziția. Faptul că poate alege momentul și locul de declanșare a unui conflict, precum și caracterul acestuia, îi dă un sentiment de control, alături de speranța de a-și consolida puterea și de a neutraliza concurenții interni periculoși.
Democrațiile, pe de altă parte, sunt diferite. Liderii aleși în mod democratic au șanse destul de mari să aibă o pensie mulțumitoare petrecută scriindu-și memoriile, chiar și după o înfrângere militară. Nu este neobișnuit ca un lider să fie reales după o campanie militară nereușită. În schimb, un război victorios nu garantează victoria în cadrul unor alegeri democratice.
Războiul din Ucraina
Putin este clasificat de Goemans drept un autocrat moderat represiv, dar teama de amenințări interne este întemeiată pentru dictatori. Doar 7% dintre liderii aleși în mod democratic se confruntă cu consecințe negative pentru acțiunile lor în funcție în decurs de un an de la plecare, dar acest risc este de 41% pentru liderii autoritari.
În concluzie, implicarea continuă a lui Putin în războiul din Ucraina are foarte puțin de-a face cu politica externă și mai mult cu susținerea puterii sale autocratice acasă. Singura cale de ieșire din război este să elimine total adversarul, dar, având în vedere dificultățile, este posibil ca el să perpetueze războiul pentru a evita înlăturarea sa de la putere, urmată de repercusiuni grave. Democrațiile și autocrațiile se confruntă cu riscuri diferite în ceea ce privește războiul și pacea, democrațiile permițând posibila retragere pașnică, chiar și după o înfrângere militară. Pe scurt, Putin este în pericol, scrie meduza.io.
Recomandările noastre
