Spre nemulțumirea oficialităților, care își doreau un eveniment liniștit, temperatura a fost ridicată de formațiunea naționalistă Alternativa pentru Germania (AfD).

Lanțul uman, organizat de oficialități, în frunte cu președintele republicii Frank-Walter Steinmeier, va fi „dublat” și anul acesta de un „marș funebru” al neo-naziștilor, care afirmă că Dresda este un „oraș martir”, distrus în mod nejustificat de Aliați, în special aviația britanică.

Marșul va avea loc sâmbătă și Stânga a anunțat deja contramanifestații. Poliția și-a mobilizat și ea forțe importante pentru eveniment.

AfD nu va participa la „marșul funebru”, însă a organizat un stand de informare în piața centrală din Dresda, al cărei obiectiv este să ceară un omagiu „demn pentru victimele recenzate și nerecenzate” ale bombardamentelor.

AfD afirmă că numărul oficial de 25.000 de victime este mult sub realitate. Co-președintele formațiunii, Tino Chrupalla, vorbește despre „circa 100.000 de victime”.

Într-o declarație pentru Der Spiegel, el afirmă că se bazează pe relatările bunicii sale, ale tatălui și al „altor martori” care i-au vorbit despre „munți de cadavre” zăcând pe străzile în ruine, în februarie 1945.

Numărul victimelor bombardamentelor asupra Dresdei constituie de zeci de ani obiect de polemici.

După șase ani de cercetări, o comisie de istorici a ajuns în 2010 la concluzia că 25.000 de persoane au pierit sub cele 650.000  de bombe aruncate de Aliați, adică mai puține victime decât la Hamburg și Köln, celelalte orașe germane aproape rase de pe fața pământului.

AfD cere de asemenea ca la Dresda să fie ridicat un memorial în amintirea tragediei de acum trei sferturi de veac.

„Mitul «orașului nevinovat» se perpetuează”, scrie cotidianul local Sächsische Zeitung, care acuză „extrema dreaptă” că instrumentalizează comemorarea „pentru a minimaliza crimele de război germane”.

AfD se află în plină ascensiune politică, mai ales după ultimele alegeri din landurile răsăritene: în Saxonia Inferioară, de altfel, a cărui capitală este Dresda, naționaliștii au obținut în septembrie 27,5% din voturi, clasându-se pe locul doi, după creștin-democrați (CDU).

Tot AfD se află în mijlocul crizei politice declanșate după o alianță electorală realizată în landul (de asemenea răsăritean) Turingia cu CDU și liberalii de la FDT pentru a impune un președinte din partea Dreptei.

Or, alianța cu „extrema dreaptă” sau „naziștii”, cum sunt numiți AfD, a aruncat în aer toată clasa politică germană, provocând demisia președintei CDU, Annegret Kramp-Karrembauer, care era considerată urmașa Angelei Merkel.

Te-ar putea interesa și: