Liderii celor mai mari trei puteri mondiale au făcut în ultimele zile copleșitoare demonstrații de forță, în vreme ce relațiile s-au răcit grav.

Într-o demonstrație de forță, după ultimele două teste cu rachete balistice intercontinentale ale Coreei de Nord, două bombardiere americane B-1B, capabile să lanseze arme nucleare, escortate de avioane de luptă sud-coreene și japoneze, au decolat duminică, 20 iulie, din Guam și au traversat Peninsula Coreea. Nu există informații dacă bombardierele au pătruns în spațiul aerian nord-coreean.

Ceva mai la vest, vicepreședintele american Mike Pence a efectuat un tur prin câteva capitale est-europene. Vorbind la Talin (Estonia), el a i-a asigurat pe „aliații noștri baltici” – ca și Georgia și Muntenegrul, următoarele sale destinații – „Suntem alături de voi și vom rămâne alături de voi pentru a vă garanta libertatea.”

Pence a adăugat că președintele Trump va ratifica în curând ultimul set de sancțiuni votate de Congres, pentru că „activitățile de destabilizare și de sprijinire de către Rusia a regimurilor ilegale și activităților lor din Ucraina sunt inacceptabile.”

La scurt timp după ce Donald Trump a criticat China pentru că nu a reușit să potolească regimul de la Phenian, președintele chinez Xi Jinping, îmbrăcat în uniformă de general, a asistat duminică la o uriașă paradă militară ce a marcat 90 de ani de la înființarea Armatei Populare de Eliberare. Xi este comandantul suprem al Armatei.

Deși, în mod obișnuit, asemenea parade au loc la Beijing, aceasta a fost în mod excepțional organizată la îndepărtata bază militară Zhurihe din Mongolia Interioară. Participarea a fost grandioasă: 12.000 de soldați, 100 de bombardiere și avioane de vânătoare și 6000 de echipamente militare, 40% dintre acestea reprezentând produse noi ale industriei de armament chineze.

„În acest moment, lumea nu este sigură”, s-a adresat președintele Xi mulțimii ce a asistat la paradă. „Acum mai mult ca oricând avem nevoie de o armată puternică.”

În acest timp, președintele rus a făcut și el o demonstrație de forță, când, de Ziua Forțelor Navale, a organizat parade în numeroase porturi din Rusia și din întreaga lume, de la cele de pe Neva din Sankt Petersburg, la Kaliningrad în Baltica, Crimeea în Marea Neagră și până la Tartus în Siria. La parade au participat peste 50 de vase și submarine.

La Sankt Petersburg, de pe puntea unei nave de luptă, Putin a felicitat marina militară rusă pentru marile sale realizări. Ajuns apoi la birourile sale de la Kremlin el a dat ordin ca 755 de diplomați americani să părăsească Rusia până la 1 septembrie, ca represalii pentru noua listă de sancțiuni votată de Congresul Statelor Unite împotriva țării sale.

În prezent, peste o mie de persoane lucrează la ambasada de la Moscova și la cele trei consulate americane din Rusia.

„Am așteptat destul de multă vreme ca ceva să se schimbe în bine, am avut multă speranță că situația se va schimba într-un fel, dar toate elementele arată că, dacă vor exista schimbări, acestea nu vor avea loc prea curând”, a declarat Putin.

Liderul rus a adăugat: „A sosit vremea să nu mai lăsăm nimic fără răspuns”.

Putin nu a omis să amenințe, arătând că există numeroase domenii în care încetarea cooperării dintre Rusia și Statele Unite ar produce multe pagube Washingtonului: „Sper că nu va trebui să ajungem până acolo.”

 Aceste încordări de mușchi din partea liderilor celor mai mari trei puteri mondiale marchează o nouă etapă în escaladarea conflictului rece, se arată într-o analiză realizată de Debka.

Site-ul israelian afirmă că administrația Trump a înțeles în fine că președintele chinez nu are nici o intenție de acțiune serioasă împotriva regimului de la Phenian al lui Kim Jong-un, deși acesta a declarat că „zona continentală a Statelor Unite se află în interiorul razei noastre de

Prin lipsa unor măsuri serioase împotriva Phenianului, Beijingul a transmis un mesaj clar: amenițarea pentru Chicago sau Los Angeles este exclusiv treaba Statelor Unite, nu a Chinei.

Xi ar putea accepta eventual ca președintele american să fie forțat să treacă la o anumită formă de acțiune militară împotriva facilităților nucleare sau de rachete ale Coreei de Nord, însă foarte limitată, așa cum a fost lansarea celor 59 de rachete Tomahawk asupra bazei siriene Shayrat în 7 aprilie, exact când Xi se afla în ospeție la Trump, în Florida.

Pentru că acea acțiune americană nu a fost urmată și de altele, ea nu a clătinat deloc regimul lui Bashar Al-Assad. Ba chiar l-a consolidat.

Debka susține că odată ce manifestarea de mânie a lui Trump va avea îmbrăca o formă militară limitată, precum cea din Siria, Xi speră că Trump va fi nevoit să revină la masa negocierilor.

La rândul său, Putin a așteptat timp de șase luni pentru a vedea dacă Trump este capabil să învingă în rîzboiul lansat de presă împotriva administrației sale, mulți dintre inamicii politici și din servicii folosind Rusia ca armă. Gestul său fără precedent de a expulza 755 de diplomați americani arată că răbdarea sa a ajuns la sfârșit.

Duminică, 30 iulie, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a numit noile sancțiuni „total bizare și inacceptabile”, adăugând: „Dacă Statele Unite decid să meargă mai departe pe calea deteriorării relațiilor, vom răspunde, vom răspunde în orice mod. Vom răspunde simetric. Vom recurge la represalii.”