Război în Ucraina, ziua 583. Incident între Polonia și Belarus menit să ducă la intensificarea tensiunilor dintre cele două state. Oficialii din Belarus acuză Varșovia că i-a încălcat granița cu un elicopter militar. Polonia respinge acuzațiile, însă. În acest context, Ungaria condiționează deblocarea ajutorului destinat Kievului de acordarea fondurilor europene blocate de Comisia Europeană.
Război în Ucraina, ziua 583. Statul Belarus, aliat al Moscovei, a acuzat joi că un elicopter polonez i-ar fi încălcat în două rânduri frontiera. Este ultimul incident, cronologic vorbind, între cele două ţări vecine, într-un moment de tensiuni puternice. Acuzația a fost dezminţită de Polonia, potrivit France Presse şi Reuters.
„În jurul orei 15:20 (12:20 GMT), aparatul a trecut frontiera cu Belarus, avansând pe o distanţă de un kilometru şi jumătate. La 16:22 (13:22 GMT), elicopterul a încălcat din nou frontiera de stat, pătrunzând pe o distanţă de 300 metri” în interiorul ţării, a indicat Ministerul belarus al Apărării.
Mesajul a fost postat pe contul de Telegram. Oficialii de la Minsk au precizat că pregătesc împreună cu Ministerul de Externe belarus „o notă în acest sens”.
Sursa foto: Kremlin
Polonia a reacționat la anunțul din Belarus
Război în Ucraina, ziua 583. Polonia a reacţionat imediat, afirmând că niciunul dintre elicopterele sale nu a încălcat spaţiul aerian al Belarusului.
„Comandamentul operaţional neagă fără echivoc aceste relatări. Niciunul din elicopterele poloneze nu a pătruns în spaţiul aerian al Belarusului”, a precizat un purtător de cuvânt al acestui comandament al armatei poloneze.
Nu este prima oară când Minskul susţine că a avut loc un astfel de incident. Un protest similar a fost înregistrat la 1 septembrie, când un elicopter militar polonez Mi-24 a efectuat o scurtă incursiune peste frontiera belarusă.
Tensiunile între Belarus şi Polonia s-au amplificat după începerea războiului în Ucraina, în februarie 2022 şi a crizei cu Occidentul. Autorităţile din cele două ţări se acuză cu regularitate de provocări militare, notează AFP. Polonia s-a arătat îngrijorată de prezenţa în Belarus a mercenarilor din grupul paramilitar rus Wagner.
Război în Ucraina, ziua 583. Varșovia a acuzat Minskul că îi ajută pe migranţi să treacă ilegal frontiera pentru a destabiliza ţările europene vecine. La rândul său, Minskul declară că statele europene îi tratează în mod brutal şi degradant pe cei care încearcă să treacă graniţa.
Sursa foto: Administratia Prezidentiala
Război în Ucraina, ziua 583. Rusia sărbătorește Ziua reunificării
Vladimir Putin a promulgat o lege care stabileşte ziua de 30 septembrie drept „Ziua reunificării” cu Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Este vorba despre cele patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei anexate de Kremlin.
La 30 septembrie 2022 Rusia a anexat celor patru regiuni ucrainene în baza unor simulacre de referendum.
Putin a semnat în septembrie 2022 anexarea celor patru regiuni ucrainene în încercarea de a crea un coridor terestru cu peninsula ucraineană Crimeea. Aceasta a fost anexată în 2014. Iar Kievul încearcă acum să o recucerească, în prezent, în cadrul unei ofensive începute în vară.
Rusia a inclus cele patru noi teritorii în Constituţie, dar, după mai bine de un an şi jumătate de lupte sângeroase, încă nu le controlează în totalitate.
Rachete Himars Sursa foto: Twitter
Avantajele rachetelor ATACMS pentru Ucraina
Un ofițer de artilerie american în retragere, Dan Rice, este de părere că va fi M39. El a făcut o declarație pentru Business Insider. Aceasta este o rachetă mai veche cu rază lungă de acțiune, plină cu sute de muniții puternic explozive. Proiectilul va permite Ucrainei să izoleze armata rusă în Crimeea ocupată și să-i dezactiveze artileria. Fostul ofițer a lucrat ca și consilier special al conducerii militare a Ucrainei, pentru Business Insider.
„Nu trebuie să ocupe teritoriul pentru a-i împiedica pe ruși să-l folosească”, a declarat Dan Rice.
Rice face lobby pentru transferul de muniții cu dispersie din SUA, iar eforturile sale se concentrează, de asemenea, pe rachetele cu dispersie. Oficialii ucraineni, parlamentarii americani din Congres, experții militari și foștii ofițeri americani au făcut presiuni de mult timp pe Washington să trimită ATACMS. Aceste rachete pot fi lansate de pe sistemele HIMARS.
Există o reticență a Casei Albe care se teme de o escaladare a războiului. Administrația Biden pare să-și fi schimbat opinia. Mass-media a relatat că președintele i-ar fi promis omologului său ucrainean că va furniza rachete americane.
Anumite variante ATACMS terestre, cum ar fi M57 cu un focos unitar de 200 de kilograme, pot angaja ținte la o distanță de 300 de kilometri. Acestea depășesc raza de 250 de kilometri a rachetelor de croazieră aeriene Storm Shadow sau SCALP-EG. Acestea sunt munițiile pe care Ucraina le-a primit din Marea Britanie și Franța.
Trupele ucrainene folosesc din ce în ce mai mult rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune pentru a ataca pozițiile Rusiei din spatele frontului. Kievul cere SUA să furnizeze rachete MGM-140, cunoscute sub numele de ATACMS. Cu ajutorul acestora, ucrainenii pot menține presiunea asupra țintelor cheie din spatele liniilor inamice.
Ungaria condiționează ajutorul acordat Ucrainei de UE
Ungaria condiționează deblocarea ajutorului pentru Ucraina de fondurile suspendate de Comisia Europeană. Viktor Orban a declarat că Budapesta nu va accepta ca Uniunea Europeană să ofere Ucrainei noi ajutoare financiare. El a menționat că va ridica acest veto după ce Comisia Europeană va debloca fondurile europene destinate Ungaria.
„În timp ce o ţară membră a UE nu primeşte fondurile alocate, nicio ţară ne-comunitară nu va putea primi fonduri din bugetul comun”, a indicat şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas.
El a răspuns unei întrebări despre sprijinul financiar al UE pentru Ucraina, relatează EFE. Şeful de cabinet al lui Orban a amintit că „revizuirea bugetului comunitar necesită unanimitatea” statelor UE. El a dat de înțeles că Budapesta va bloca noile ajutoare financiare pentru Ucraina.
Viktor Orban are o relaţie tensionată cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept. Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei. Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene acelor state membre despre care consideră că încalcă statul de drept. Au fost blocate 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei.
Război în Ucraina, ziua 583. Racheta care a omorât doi polonezi era ucraineană
Ancheta autorităților poloneze a confirmat că racheta care o omorât doi civili în 2022 a fost trasă din Ucraina. Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, a arătat că racheta care s-a prăbușit în satul Przewodow era ucraineană, nu rusă, relatează AFP.
Explozia a avut loc la o instalaţie de uscare a cerealelor, lângă o şcoală, la aproximativ şase kilometri de graniţa cu Ucraina. S-a întâmplat în momentul în care Rusia efectua lovituri masive asupra infrastructurii civile ucrainene.
„Ancheta efectuată de procurorii polonezi a condus la opinia fără echivoc că această rachetă era ucraineană (…) Având în vedere de unde a fost trasă şi de către ce unitate militară, a fost o rachetă ucraineană”, a declarat Zbigniew Ziobro
Ziobro şi-a exprimat regretul, în acelaşi timp, că „de luni de zile nu a avut nicio cooperare în această chestiune” cu Kievul.
Căderea rachetei asupra satului polonez a stârnit temeri că NATO va fi atrasă în conflict. Polonia este protejată de un angajament de apărare colectivă al Alianţei Nord-Atlantice. Varşovia a considerat în cele din urmă atunci „foarte probabil” că a fost un „accident nefericit” al unui proiectil ucrainean. Ziobro nu a menţionat niciun vinovat pentru incident.