Război în Ucraina, ziua 358. Rusia suferă pierderi uriașe pe front. UE anunță un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei

Trupele ucrainene rezistă în zonele de front pe care le controlează, în regiunea Lugansk, în ciuda presiunilor pe care le pune ofensiva rusă. Moscova trimite echipamente grele și efective suplimentare de militari. Anunțul a fost făcut de guvernatorul regiunii în replică la anunțul ministerului rus al apărării cu privire la străpungerea liniilor inamice. Pierderile rusești sunt din ce în ce mai mari. Chiar și grupul de mercenari Wagner se confruntă cu probleme din cauza efectivelor.

Guvernatorul regiunii Lugansk susține că rezistența trupelor ucrainene se menține în zonele de front pe care le controlează. Chiar dacă Rusia aruncă în luptă noi unități militare și echipament greu. Situație este dificilă însă apărătorii nu cedează. Declarația acestuia vine după ce ministerul rus al apărării a susținut că forțele sale au străpuns liniile inamicului, care s-a retras dezorganizat câțiva kilometri în spate.

Trupele rusești organizează atacuri constante asupra pozițiilor ucrainene din estul țării, iar situația este tensionată. Dar forțele Kievului rezistă și nu cedează în război, a declarat ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Hanna Maliar, potrivit Reuters.

„Este dificil pentru noi”, a scris ea pe aplicația de mesagerie Telegram, adăugând că unele unități rusești au suferit pierderi uriașe.

Ofensiva rusească continuă cu pierderi uriașe, fapt confirmat și de numărul mare de răniți transportați în spatele frontului pentru îngrijiri medicale. Un număr de 20 de camioane pline cu soldați ruși răniți au ajuns la spitalul din Starobilsk

Secția de chirurgie a unității medicale din orașul ocupat de Rusia, în regiunea Lugansk, a fost închisă pentru civili. Aici sunt internați sute de soldați ruși care au fost răiniți în luptele din ultimele zile. Informația a fost prezentată într-un raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

Rușii se încăpățânează să preia controlul în Bahmut

Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari Wagner a declarat trupele ruse vor reuși să încercuiască orașul Bahmut în martie sau aprilie, a relatat Ria Novosti, un post de știri controlat de statul rus. Prigojin a adăugat că este „greu de prezis”, dacă acest lucru se va întâmpla, iar succesul Rusiei în înconjurarea orașului depinde de cantitatea de armament occidental furnizat Ucrainei.

Conducătorul companiei de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut că gruparea sa se confruntă cu mari dificultăți. El a confirmat că efectivele sale se vor reduce considerabil deoarece baza sa de recrutare s-a redus. Acest lucru confirmă faptul că influența politică a lui Evgheni Prigojin a scăzut foarte mult la Kremlin, relatează The Guardian.

„Numărul unităților Wagner va scădea și, de asemenea, nu vom putea îndeplini sfera de sarcini pe care ni le-am dori. Ați auzit cu toții că recrutarea prizonierilor în rândurile noastre a încetat”, a spus Evgheni Prigojin unui grup de bloggeri pro-război și jurnaliști de stat adunați la o cazarmă a armatei din estul Ucrainei miercuri.

Oligarhul nu a oferit nici o explicație cu privire la încetarea campaniei de recrutare din închisori. Analiștii pun această mișcare pe reacțiile tot mai mari împotriva lui din partea serviciilor de securitate ruse. Pe 9 februarie, Prigojin a anunțat că grupul de mercenari a încetat să mai recruteze prizonieri din pușcării pentru a lupta în Ucraina, potrivit Reuters.

„Recrutarea prizonierilor de către compania militară privată Wagner s-a oprit complet”, a spus Prigojin.

Wagner nu a furnizat informații despre numărul condamnaților pe care i-a recrutat pentru războiul din Ucraina, dar cifrele din serviciul penal rusesc publicate în noiembrie au arătat că populația închisorilor din țară a scăzut cu peste 20.000 de persoane între august și noiembrie.

În acest timp, pe rețelele de socializare circulă un videoclip dintr-o hală imensă în care sunt înșirate sicriele în care sunt așezați militari morți. În comentariul care însoțește clipul se precizează că a fi vorba despre mercenari Wagner.

Suedia ar putea furniza Ucrainei avioane militare

Premierul suedez Ulf Kristersson nu exclude ca țara sa să trimită avioane de luptă în Ucraina. El a avertizat că un astfel de demers trebuie întreprins printr-o coaliţie internaţională coordonată, relatează CNN.

„Nu excludem nimic în acest moment. Dar, în acelaşi timp, recunoaştem faptul că avem nevoie de o coaliţie internaţională pentru a face alţi paşi”, a declarat Kristersson într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ulf Kristersson a adăugat că înţelege solicitările Ucrainei care cere aliaților să „să nu întârzie prea mult” şi să-i furnizeze asistenţă în domeniul apărării. El a atras atenţia, totodată, asupra „situaţiei foarte speciale” în care se află ţara sa. Suedia, alături de Finlanda este candidată pentru aderarea la NATO, însă acest demers este întârziat de opoziția Turciei și a Ungariei.

„Avem motive foarte evidente pentru a fi foarte atenţi cu propria noastră apărare în acest moment. Vom face tot ceea ce putem pentru a sprijini Ucraina şi o vom face într-un mod care nu aventurează sau riscă capacitatea suedeză de a se apăra - pentru că aceasta este o competenţă de bază pe care trebuie să o susţină o ţară candidată la NATO”, a subliniat Kristersson.

Kristersson a confirmat, de asemenea, „sprijinul ferm al Suediei pentru integrarea Ucrainei în UE”, adăugând că ucrainenii sunt europeni, aparţin Europei şi aparţin Uniunii Europene.

Uniunea Europeană impune un nou pachet de sancțiuni Rusiei

Uniunea Europeană a anunțat ce va conține cel de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va viza bunuri industriale și tehnologie, potrivit CNN. UE va aplica interdicții de export în valoare de 11,8 miliarde de dolari (11 miliarde de euro) Rusiei pentru a „priva economia rusă de tehnologie și bunuri industriale critice”. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație înregistrată de la Strasbourg, Franța.

„Pentru un impact maxim, vizăm multe bunuri industriale de care Rusia are nevoie și pe care nu le poate obține prin backfilling de la țări terțe - bunuri vitale precum electronice, vehicule specializate, piese de mașini, piese de schimb pentru camioane și motoare de avion”, a spus von der Leyen.

Sancțiunile vor viza, de asemenea, bunuri din sectorul construcțiilor, „care pot fi direcționate către armata Rusiei”. UE va plasa „controale asupra a 47 de componente electronice care pot fi utilizate în sistemele de armament rusești”. Uniunea Europeană urmează să se coordoneze cu statele membre pentru a efectua o trecere în revistă a activelor Băncii Centrale a Rusiei deținute în bloc. Ursula von der Leyen a numit această acțiune „crucială”, având în vedere că activele publice rusești ar putea fi folosite pentru a finanța reconstrucția în Ucraina.

De asemenea, Josep Borrell a subliniat intențiile UE de a adăuga aproape 100 de entități și persoane influente pe lista de sancțiuni pentru „rolul lor în subminarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Von der Leyen a făcut apel la cele 27 de state membre ale blocului să aprobe rapid pachetul propus, ca parte a eforturilor de a-l impune până la 24 februarie când se împlinește un an de la invazia Rusiei în Ucraina.

Ucraina începe producția de muniție împreună cu un stat NATO

Compania ucraineană producătoare de armament Ukroboronprom a anunţat că a demarat producţia de obuze de artilerie împreună cu o ţară europeană membră NATO, relatează Reuters. Compania a precizat că intenţionează să producă şi alte tipuri armament şi echipamente militare împreună cu aliaţii.

Ukroboronprom nu a dezvăluit numele statului NATO, dar a precizat că a început să producă obuze pentru sistemele de mortier calibrul 120 de milimetri. Acesta este un tip muniţie care este foarte cerut în Ucraina în contextul invaziei ruseşti.

„Acest obuz este primul produs din cooperarea noastră cu o ţară membră a NATO. Nu se va termina cu obuze, în curând vă vom arăta şi alte produse realizate împreună cu ţările partenere”, a declarat purtătoarea de cuvânt de la Ukroboronprom, Natalia Sad.

Șeful NATO face apel la Belarus să se distanțeze de invazia rusă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat un apel către Belarus să pună capăt „complicităţii” sale în invazia rusă împotriva Ucrainei, relatează EFE.

„Belarus continuă să găzduiască şi să sprijine forţele ruse şi să îşi aprofundeze integrarea politică şi militară cu Rusia. Facem apel la Belarus să pună capăt complicităţii sale în acest război”, a declarat liderul NATO.

Stoltenberg a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Cei doi oficiali au avut o întrevedere în cursul zilei de miercuri la sediul NATO din Bruxelles.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a recunoscut că Vladimir Putin nu dă „semnale” că s-ar pregăti pentru pace. Dimpotrivă, acesta „lansează noi ofensive şi ţinteşte civili, oraşe şi infrastructuri critice”, a spus Stoltenberg.

„Putin trebuie să înţeleagă că nu poate câştiga. Pentru aceasta, trebuie să continuăm să furnizăm rapid Ucrainei armele şi muniţiile de care are nevoie pentru a-şi recuceri teritoriul şi a triumfa ca naţiune suverană în Europa”, a spus oficialul NATO.