Război în Ucraina, ziua 352. O rachetă a ajuns în spațiul aerian al Republicii Moldova

Ziua cu numărul 352 a războiului din Ucraina începe cu concluziile turneului politic întreprins de Volodimir Zelenski la Londra, la Paris și la Bruxelles. Preşedintele ucrainean a cerut liderilor europeni să accelereze livrările de arme pentru ţara sa. El a anunţat că există acorduri care nu sunt publice, dar care sunt pozitive. În acest timp, Rusia a declanșat o ofensivă majoră în estul Ucrainei, încercând să străpungă apărarea din zona orașului Kreminna. Vineri, o rachetă ar fi survolat în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Update: Vineri, Nicolae Kim, Guvernatorul regiunii Nikolaev, susține că o rachetă ar fi survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. Momentan nu sunt cunoscute informații cu privire la traseul final al acesteia, potrivit Unimedia.

Guvernul de la Chișinău nu a oferit, până în acest moment, niciun fel de informații cu privire la racheta care ar fi survolat în spațiul lor aerian.

Știre inițială: Lupte grele se duc în estul Ucrainei, unde trupele rusești au declanșat o ofensivă majoră şi încearcă să străpungă apărarea în zona oraşului Kreminna. Trupele ruseşti încearcă să avanseze spre vest, prin zăpadă, în vreme ce tirurile şi bombardamentele s-au intensificat masiv.

„Luptele s-au intensificat. Au lansat o altă ofensivă noaptea trecută. Până acum ne menţinem poziţia, dar este greu. Ei atacă în grupuri mici, de obicei grupuri de 15 oameni. Noi avem mulţi răniţi, dar ei au mult mai multe victime”, a declarat Artur, un soldat ucrainean care luptă în Kreminna.

Străpungerea liniilor ucrainene ar duce forţele ruseşti mai aproape de oraşul mult mai mare Kramatorsk. Acesta este un centru militar ucrainean - cheie. Guvernatorul ucrainean Serhei Gaidai a declarat că Ucraina are nevoie de echipament greu și muniţie de artilerie pentru a face față atacurilor. El susţine însă că ofensiva nu a dat roade până acum.

„Aceste atacuri sunt practic zilnice. Vedem grupuri mici (de soldaţi ruşi) care încearcă să avanseze, uneori cu sprijinul blindatelor grele - vehicule de luptă ale infanteriei - şi ale tancurilor. Există focuri de armă continue”, a confirmat guvernatorul din Lugansk.

Rusia pregătește un atac major

Guvernele occidentale sunt de părere că Rusia plănuieşte un atac major asupra Ucrainei, posibil chiar săptămâna viitoare, când la 24 februarie când se împlineşte un an derăzboi. Obiectivul principal este de a captura regiunea Donbas, inclusiv Lugansk, pe care Ucraina o controlează parţial.

În acest context, surse guvernamentale ucrainene avansează un scenariu care ar include lovituri cu rachete balistice asupra marilor oraşe, inclusiv Kiev. De asemenea se vorbește despre o tentativă a rușilor de a izola estul Ucrainei de restul țării prin bombardarea podurilor şi un avans al trupelor într-un arc de cerc, dinspre nord şi sud.

Pe de altă parte, analiştii militari sunt sceptici în legătură cu capacitățile Rusiei de a susține o ofensivă de o asemenea amploare. În opinia lor rușii nu au suficiente unităţi de infanterie pentru a avansa rapid pe teritoriul ucrainean. Ei recunosc, totuşi, că unele porţiuni ale frontierei ruso-ucrainene sunt slab apărate, dat fiind că cea mai mare parte a forțelor Kievului sunt concentrate în Doneţk, unde luptele se desfăşoară în jurul oraşului Bahmut.

Concluziile lui Volodimir Zelenski la finalul summitului UE

După participarea sa ca invitat la summitul UE, Volodimir Zelenski a declarat că mai mulţi lideri europeni au declarat că ţările lor sunt pregătite să furnizeze Ucrainei avioane militare.

„Europa va fi cu noi până la victoria noastră. Am auzit asta de la un număr de lideri europeni... despre disponibilitatea de a ne da armele şi sprijinul necesare, inclusiv avioane. Am prevăzute acum o serie de întrevederi bilaterale, vom ridica problema avioanelor de vânătoare şi altor avioane”, a spus Zelenski într-o conferinţă de presă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor statelor Uniunii Europene, la Bruxelles, să accelereze livrările de arme pentru ţara sa, transmit AFP şi Reuters.

„Avem nevoie de artilerie, de muniţii, de tancuri moderne, de rachete cu rază lungă, de avioane de vânătoare moderne. Mulţumim pentru că ne oferiţi sprijinul militar pe care ni-l oferiţi, mulţumim pentru că o faceţi în continuare. Noi trebuie să fim mai rapizi decât agresorul nostru. Agresorul nostru este pe cale de a se mobiliza suplimentar”, a declarat Zelenski.

După ce a vizitat Londra şi Parisul miercuri, Volodimir Zelenski a anunţat că există „anumite acorduri, care nu sunt publice, dar pozitive”, fără a oferi alte detalii.

Președintele Consiliului European cere ajutor pentru Ucraina

Săptămânile ce urmează vor fi „decisive” pentru rezultatul războiului din Ucraina, a apreciat joi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care le-a cerut liderilor statelor membre ale Uniunii Europene să răspundă cererilor de înarmare formulate de Kiev, transmit AFP şi Reuters.

„Următoarele săptămâni şi următoarele luni vor fi probabil decisive. Este momentul să desfăşurăm un sprijin maximal”, a spus Charles Michel în cadrul summitului UE de la Bruxelles, solicitând pentru Ucraina „muniţii, artilerie, rachete, vehicule, sisteme de apărare”.

Statele membre ale UE au livrat până acum cantităţi mari de arme Kievului, iar unele au promis că vor trimite armament mai greu, precum tancuri. Totuşi, au fost reticente în a se angaja că vor livra avioane de vânătoare sau rachete cu rază de acţiune mai lungă Ucrainei.

Georgia Meloni s-a supărat pe Macron

Premierul italian Giorgia Meloni și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că președintele Franței, Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, nu au invitat-o la întrevederea de la Paris cu Volodimir Zelenski.

Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz s-au întâlnit miercuri seară cu președintele Ucrainei, înaintea summitului UE. Dar, în timp ce fostul premier italian Mario Draghi a lucrat îndeaproape cu Macron și Scholz în dosarul Ucraina, Meloni a fost lăsată pe dinafară.

În acest context, ea a declarat reporterilor, la summitul de la Bruxelles, că această respingere a fost „nepotrivită”.

„Cred că puterea noastră în această luptă este unitatea”, a adăugat ea.

Meloni s-a angajat să mențină aceeași poziție pro-Ucraina, în ciuda temerilor unora dintre aliații ei din coaliție, spunând reporterilor că acordarea de ajutor Kievului este cea mai bună modalitate de a aduce pace. Ea l-a întâlnit pe Zelenski pe în marja summitului UE.

Iranul modifică dronele furnizate Rusiei pentru războiul din Ucraina

Iranul pare să modifice dronele de atac pe care le furnizează Rusiei, astfel încât focoasele explozive să poată provoca cât mai multe daune ţintelor vizate în Ucraina, după cum relatează CNN.

Iranul a furnizat Rusiei drone pentru războiul din Ucraina, multe fiind lansate asupra rețelei electrice și a instalațiilor energetice. Atacurile cu drone, precum şi cele cu rachete ruseşti, au lăsat civilii ucraineni fără căldură, electricitate sau apă curentă în timpul lunilor geroase de iarnă.

Un focos neexplodat recuperat de la o dronă iraniană Shahed-131 a fost examinat luna trecută de organizaţia de investigaţie Conflict Armament Research (CAR), cu sediul în Marea Britanie, împreună experţii din armata ucraineană. CAR a furnizat concluziile sale în premieră pentru CNN.

Analiştii grupului cred că focoasele, care măsoară puţin sub un metru şi jumătate, au fost modificate în grabă, aplicându-li-se straturi - prost montate - de zeci de fragmente mici de metal care, la impact, se împrăştie pe o rază mare. În jurul circumferinţei focosului există şi 18 „încărcături” mai mici care, atunci când sunt topite de explozie, pot străpunge blindajul şi pot crea un fel de efect exploziv în toate direcţiile.

Avioanele NATO au interceptat aproape 600 de zboruri militare ruse

Avioanele de vânătoare ale NATO au participat la 570 de acţiuni de interceptare a unor zboruri militare ruse în spaţiul aerian international, în 2022, relatează DPA.

Numărul a fost aproape dublu faţă de cel din 2021, după cum a confirmat un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice. Totuşi, surse NATO afirmă că respectiva creştere a fost nu doar urmarea unei activităţi mai intense a forţelor aeriene ruse, ci şi a unei prezenţe mai solide a alianței pe flancul estic după izbucnirea războiului din Ucraina.

Majoritatea misiunilor au avut loc deasupra Mării Baltice. Un oficial NATO a declarat pentru RND că marea majoritate a interceptărilor au fost „sigure şi profesioniste”.

În câteva ocazii, aviaţia militară rusă a desfăşurat manevre riscante în apropierea unor avioane de recunoaştere aliate, neînarmate, ce zburau în spaţiul aerian internaţional, a spus purtătorul de cuvânt al NATO.