Războiul din Libia a început sâmbătă seară, cu atacul avioanelor franceze. Este incert deocamdată cum şi când se va sfârşi.

Zeci de avioane şi nave de război ale aliaţilor, în frunte cu SUA, Franţa şi Marea Britanie, au început sâmbătă, la 18.45, ora României, un atac furibund asupra forţelor militare pro-guvernamentale libiene, cu scopul declarat de a aplica rezoluţia ONU 1973, care autorizează impunerea unei zone de interdicţie aeriană şi toate măsurile necesare pentru protejarea civililor din ţara nord-africană. Primele raiduri au fost lansate într-un moment disperat pentru opoziţia libiană, care lupta cu forţele lui Muammar Gaddafi la periferia oraşului Benghazi.

Intervenţia în conflictul dintre regimul libian şi opoziţie îşi arăta ieri primele efecte. După o ploaie de bombe şi rachete Tomahawk, avansul trupelor lui Muammar Gaddafi spre oraşul rebel Benghazi a fost oprit, apărarea antiaeriană libiană a fost parţial distrusă, iar zona de interdicţie aeriană - instituită, potrivit şefului Statului-Major american interarme, Michael Mullen, care a făcut declaraţii pentrui CBS.

SUA şi aliaţii

Cea mai amplă intervenţie militară de la invazia din Irak, din 2003, a prezentat noutăţi. Aliaţii americanilor - Parisul şi Londra - au avut acum un rol important în operaţiuni şi ar putea prelua controlul zonei de interdicţie aeriană după ce SUA au condus atacul pentru anihilarea ameninţării militare libiene. Franţa, sub conducerea lui Nicolas Sarkozy, a fost cel mai ferm avocat al loviturilor aeriene şi a deschis atacul aliat, la câteva minute după summitul internaţional de la Paris, care a dat undă verde operaţiunilor.

Un alt element important al intervenţiei îl reprezintă anunţata participare a unor state arabe, posibil Emiratele Unite şi Qatar, la impunerea zonei de interdicţie aeriană. Este un aspect semnificativ pentru SUA şi pentru Occident, care nu vor să fie singuri într-un nou război declanşat într- o ţară musulmană.

Primele critici

Primele critici la adresa atacurilor au venit de la două ţări care s-au abţinut în Consiliul de Securitate al ONU în momentul în care rezoluţia 1973 a fost votată, joi seară - Rusia şi China. Moscova şi Beijingul şi-au exprimat regretul privind începerea atacului şi au avertizat asupra pierderilor de vieţi omeneşti. În urma raidurilor, presa oficială libiană a anunţat, ieri, cel puţin 48 de morţi. Iranul şi Venezuela au condamnat ferm intervenţia aliaţilor.

O replică neaşteptată a venit ieri de la secretarul general al Ligii Arabe, Amr Mussa, care a criticat atacul aliat, ce "se îndepărtează de obiectivul de impunere a zonei de interdicţie aeriană". Mussa a susţinut planul aliaţilor, inclusiv la summitul de la Paris.

Principala acuzaţie la adresa aliaţilor vizează implicarea în afacerile interne libiene. Mulţi critici au acuzat şi un dublu standard al Occidentului, care a tratat diferit spre exemplu situaţiile curente din Yemen şi Bahrein, unde revoltele din stradă au fost reprimate în forţă de autorităţi.

Strategii şi pericole

Atacurile aliaţilor reprezintă prima fază a misiunii aliate în Libia, ce vizează protejarea populaţiei în faţa ofensivei trupelor lui Gaddafi, care reuşiseră în ultimele două săptămâni să întoarcă soarta revoltei, să zdrobească forţele rebele şi odată cu ele şi pe civili.

Lideri militari precum Mullen au menţionat că scopul intervenţiei militare este limitat. Scopul larg al misiunii a fost sugerat mai clar însă de un politician - premierul canadian Stephen Harper, care şi-a exprimat speranţa, potrivit Reuters, că atacul aliat îl va face pe Gaddafi să piardă controlul asupra ţării.

Există un pericol, în condiţiile în care rezoluţia nu autorizează atacuri terestre. Amiralul Michael Mullen a admis ieri că finalul operaţiunii militare este nesigur şi că totul s-ar putea sfârşi într-un punct mort. Concret, rebelii ar putea controla estul, iar Gaddafi vestul unei ţări divizate şi instabile.

• Cum a început totul. Cronologia evenimentelor

POZIŢIA BUCUREŞTIULUI

Traian Băsescu: "Când NATO va lua o decizie, România va fi acolo"

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, într-un interviu acordat TVR, că România "este solidară şi respectă fără niciun fel de comentariu rezoluţia ONU 1973, care prevede realizarea zonei de interdicţie aeriană în vederea protejării civililor" din Libia. Şeful statului a precizat însă că România "nu are de ce să se pronunţe în momentul de faţă" pe tema intervenţiei militare internaţionale în ţara nord-africană, în condiţiile în care NATO nu a luat încă o decizie în acest sens.

Preşedintele a subliniat că orice participare a României la operaţiunile din Libia va avea loc în cadrul NATO. "România rămâne în interiorul acestui club. Când NATO va lua o decizie, România va fi acolo", a afirmat Traian Băsescu.

Preşedintele a mai precizat că NATO nu a aprobat nici măcar planul de operaţiuni. "S-a suspendat şedinţa, urmează să fie reluată peste patru ore, sunt discuţii serioase", a declarat ieriseară preşedintele, cu referire la reuniunea NATO de la Bruxelles, care dezbătea implicarea Alianţei în operaţiunile din Libia.

Nu avem capacităţi de intervenţie militară

Băsescu a admis că România nu are în acest moment posibilitatea de a participa la operaţiunile militare din Libia.

"Dacă am fi vrut, nu aveam cu ce să participăm la această fază a operaţiunilor. Avioanele nu fac faţă", a spus preşedintele, cu referire la MiG-urile din dotarea ţării noastre.

El a subliniat că "în momentul de faţă nu există obligaţii" pentru România, dar a ţinut să evidenţieze importanţa unei eventuale participări la o astfel de misiune. Mai exact, "participarea la astfel de misiuni echivalează cu 6 luni de diplomaţie", a spus preşedintele.

Şeful statului a emis şi o părere cu privire la succesul operaţiunilor aeriene aliate. Una deloc optimistă. Se spune că "nicio armată nu se predă în faţa unui avion", a spus preşedintele, care a observat că, "deşi a început acţiunea militară în Libia, trupele lui Gaddafi se pare că au cucerit Misrata şi sunt în periferiile Benghaziului".

Vorbind despre Gaddafi, Traian Băsescu a precizat că "un şef de stat care trage în propriul popor nu mai are niciun fel de legitimitate".

STRATEGIE

Dictatorul libian aruncă poporul în lupta cu aliaţii

Dan Stancu

După raidurile occidentale din noaptea de sâmbătă, televiziunea oficială de la Tripoli a difuzat, ieri, un mesaj audio al liderului Muammar Gaddafi, în care acesta a anunţat că libienii vor primi arme pentru a se apăra şi că "sunt pregătiţi să moară" pentru a-şi apăra ţara. Potrivit televiziunii naţionale, peste un milion de bărbaţi şi femei urmează să fie înarmaţi de regimul libian. Guvernul de la Tripoli a început deja să distribuie arme cetăţenilor, a relatat, ieri, un reporter al agenţiei Xinhua.

Strategia lui Muammar Gaddafi este acum clară: să convingă populaţia că intervenţia militară declanşată cu acordul ONU este, de fapt, un act de agresiune, comentează BBC. Liderul de la Tripoli speră că astfel va atrage poporul de partea sa şi va reuşi să rămână la putere.

Teroriştii, barbarii şi petrolul libian

În mesajul său de ieri, Gaddafi s-a dezlănţuit la adresa membrilor coaliţiei internaţionale care a bombardat Libia, numindu-i "terorişti, barbari şi monştri". "Ne vom lupta cu voi. Nu vă vom lăsa pământul ţării" şi nici petrolul, a insistat cel care conduce Libia de peste patru decenii. El a anticipat că intervenţia militară se va transforma întrun război de lungă durată.

FURIOS. Muammar Gaddafi nu a apărut în public după bombardamente, dar a transmis, ieri, un mesaj audio FOTO: REUTERS

Avertisment pentru trădători

Colonelul Muammar Gaddafi, al cărui regim este contestat de la jumătatea lunii februarie, a mai spus că orice colaborator al forţelor străine va fi ucis. "Vom extermina orice trădător şi colaborator cu ţările cruciate - Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite, la Benghazi şi oriunde altundeva", a conchis liderul de la Tipoli.

CARBURANŢI MAI SCUMPI

Barilul de ţiţei poate atinge un nou record

Ciprian Mailat

Dacă după cutremurul din Japonia cotaţia ţiţeiului a scăzut cu câţiva dolari pe baril, conflictul armat din Libia va avea un efect contrar. Înainte cu câteva zile de declanşarea războiului din Libia, analiştii de la Erste Group estimau barilul de petrol la circa 150 de dolari, dar nu excludeau nici varianta ca ţiţeiului să se scumpească până la 200 de dolari. Ei precizau că Arabia Saudită prezintă cel mai mare risc de declanşare a unei creşteri abrupte a preţului petrolului.

Analistul Ilie Şerbănescu consideră că ţiţeiului poate ajunge la această valoare (200 dolari), depinzând însă foarte mult de evoluţia războiului din Libia. "Depinde foarte mult de ce se întâmplă în Libia, dacă acest conflict se va transforma întrun război de gherilă şi de perioada în care livrările de ţiţei din Libia vor fi oprite", explică analistul. Întrebat care va fi impactul asupra carburanţilor în România, analistul Ilie Şerbănescu spune că la pompă preţurile ar putea ajunge la 7 lei/litru. "O cotaţie mai mare la ţiţei se traduce prin preţuri mai mari la pompă, iar de aici la alte produse", spune Şerbănescu.

Libia, membru OPEC, este ţara africană cu cele mai mari rezerve de petrol, estimate la 44 miliarde de barili. Producţia de ţiţei în Libia se situa anul trecut la peste 1,3 milioane de barili pe zi, cea mai mare parte fiind exportată. În cazul în care livrările de petrol din Libia vor fi sistate pe o perioadă îndelungată, petrolul ar putea depăşi recordul- istoric de 148 dolari/barili, înregistrat în iulie 2008. În acest an, cea mai mare cotaţie a petrolului Brent, de referinţă pentru Bursa londoneză, a fost atinsă la sfârşitul lunii februarie, fiind maximul ultimilor doi ani şi jumătate, de aproape 120 de dolari pe baril, din cauza temerilor investitorilor că tensiunile din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu vor afecta livrările de ţiţei.