România ar putea intra, în această toamnă, în rândul statelor europene care promovează agricultura ecologică. Asta, în cazul în care executivul va adopta iniţiativa ministrului mediului, Laszlo Borbely, de a interzice, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, cultivarea plantelor modificate genetic.

Ideea naşte însă o dispută aprinsă în sânul guvernului, deoarece este respinsă din start de ministrul agriculturii Valeriu Tabără – un "fost colaborator" al companiei Monsanto, cel mai mare producător de organisme modificate genetic din lume.

"Măsura ar face ca România să ajungă codaşa Europei în ceea ce priveşte agricultura", şi-a argumentat Tabără poziţia, negând însă un eventual conflict de interese din perspectiva poziţiei pe care o ocupă acum şi a relaţiei pe care a avut-o cu producătorul american.

Borbely vrea noi studii pentru România

Având în vedere faptul că au mai rămas doar cinci luni până la culturile de primăvară, ministrul Laszlo Borbely le-a transmis oficialilor A gen ţiei Na ţio nale pentru Pro tecţia Mediului (ANPM) o notă prin care propune introducerea în dezbatere publică a "unui moratoriu privind cultivarea plantelor modificate genetic în România, pe o perioadă de cinci ani".

Motivul: nu ar exista destule date ştiinţifice care să arate cât de nocive sau cât de bune sunt aceste plante şi cum afectează ele mediul înconjurător. "Autorizarea de către Uniunea Europeană a porumbului modificat genetic (MON 810) s-a efectuat în 1998 fără a evalua riscurile pentru regiunile biogeografice specifice României. În momentul în care s-a derulat procedura de notificare, România nu era stat-membru al UE şi, prin urmare, nu a avut posibilitatea de a solicita informaţii, de a prezenta observaţii sau de a ridica obiecţii în procesul de monitorizare a MON 810. (…) În prezent, există in formaţii ştiinţifice contradictorii şi nu există informaţii ştiinţifice în România care să arate ce impact au aceste culturi", îşi explică Borbely demersul în documentul transmis ANPM.

Tabără: "Vom rămâne în urmă cu agricultura"

"Nu înţeleg cum a putut să semneze aşa ceva domnul ministru al mediului. Eu nu sunt de acord cu interzicerea acestor culturi. S-au făcut studii la nivelul UE. Chiar zilele trecute am discutat cu specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi pregătim un material amplu, pe care-l vom prezenta guvernului. Nu poţi face studii cinci ani. În această perioadă se duce de râpă agricultura", i-a dat replica Valeriu Tabără colegului său de cabinet.

Laszlo Borbely are însă susţinerea societăţii civile. "Salutăm iniţiativa domnului ministru Borbely de a face primii paşi către interzicerea pe teritoriul României a organismelor modificate genetic. Dacă Domnia Sa va duce la capăt această iniţiativă, îl vom considera salvatorul agriculturii româneşti, al mediului şi al sănătăţii oamenilor, deoarece riscurile pe care le implică cultivarea şi consumarea plantelor modificate genetic – şi vorbim în principal despre porumb şi soia – sunt inacceptabile. De altfel, Bulgaria a introdus deja un astfel de moratoriu", a explicat Gabriel Păun, reprezentant al organizaţiei "Agent Green".

ÎN FAVOAREA ECOLOGIEI

70 de organizaţii nonguvernamentale cer demiterea lui Valeriu Tabără

Decizia premierului Emil Boc de a-l numi la cârma Ministerului Agriculturii pe Valeriu Tabără a fost contestată încă de la început de reprezentanţii a peste 70 de organizaţii nonguvernamentale, care-l acuzau pe actualul ministru că ar avea relaţii de "afaceri" cu producătorul american Monsanto.

"România are o istorie nedemocratică legată de organismele modificate genetic (OMG), în care Valeriu Tabără a jucat un rol esenţial prin lobby-ul pro-OMG practicat la toate nivelurile de decizie. Domnul Tabără nu face un secret din conflictul de interese în care se regăseşte. Conform ultimelor sale declaraţii pe această temă, Domnia Sa păstrează legătura cu compania Monsanto. Astfel, obiectivitatea şi profesionalismul domnului Valeriu Tabără sunt compromise, acesta neputând să-şi exercite eficient şi în interes public funcţia de ministru al agriculturii. Prin urmare, cele 73 de organizaţii semnatare ale acestui document cer destituirea domnului Valeriu Tabără", se arată într-o scrisoare deschisă transmisă recent guvernului.

În plus, preşedintele Agent Green, Gabriel Păun, a precizat că a solicitat Parlamentului European să ceară socoteală Guvernului României pentru "situaţia domnului Tabără, aflat în conflict de interese pe subiectul OMG".

Tabără: "Nu am făcut nimic ilegal"

În replică, ministrul agriculturii a precizat că presupusele sale legături cu Monsanto se rezumă doar la o serie de colaborări pentru Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor şi la unele proiecte de cercetare.

"Am colaborat cu firma Monsanto. Nu este un secret şi nu este nimic ilegal. Aş colabora cu orice firmă şi sunt deschis la tot ce e legal. La noi nu se cultivă plante modificate genetic pentru că au oamenii vreo reţinere, nu asta este problema. Nu se cultivă pentru că, până acum, nu s-a pus problema agenţilor patogeni, cum ar fi dăunătorii, care creează probleme. Porumbul modificat genetic protejează împotriva atacurilor dăunătorilor, în mod natural. Nu mai trebuie folosite pesticide. (…) Vom consulta toţi oamenii de ştiinţă şi abia apoi vom decide", a explicat ministrul agriculturii.

PE POZIŢII OPUSE

"Nu sunt de acord cu interzicerea culturilor. În 5 ani, se duce de râpă agricultura."
VALERIU TABĂRĂ, ministrul agriculturii

"În prezent, nu există studii în România care să arate ce impact au aceste culturi.”

LASZLO BORBELY, ministrul mediului

Citiţi şi:

  • Valeriu Tabară, contestat de ecologişti: ”Nu cultivăm organisme modificate genetic din mizeria unora”