În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care preţurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariţia unor probleme în aprovizionarea cu alimente.
În timp ce UE încearcă să contracareze această problemă, multe ţări din Europa se confruntă cu creşterea preţurilor.
Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o secetă fără precedent a dat naştere la îngrijorări că randamentul culturilor agricole din Europa va scădea. Aceasta ar impulsiona şi mai mult preţurile la alimente, care au crescut deja în mod substanţial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina.
În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord convenit de Rusia şi Ucraina şi intermediat de ONU şi Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat puţin probabil ca nivelul înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins din nou în viitorul apropiat. Prima navă care a plecat din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Comisia Europeană a relaxat reglementările în domeniul agriculturii pentru a creşte producţia de alimente
În contextul unor iminente probleme în aprovizionarea cu alimente, Comisia Europeană a decis să relaxeze reglementările impuse anterior fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producţie de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotaţia culturilor şi a obligaţiei de a converti terenurile arabile în pârloage. Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea includ cerinţe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea aceloraşi culturi pe acelaşi teren timp de mai mulţi ani la rând.
Cu toate acestea, s-au înmulţit solicitările pentru ca aceste standarde de protecţie a mediului să fie relaxate, în ideea de a putea fi produse mai multe cereale, în condiţiile în care s-au redus cantităţile care pot fi transportate din porturile ucrainene afectate de război. Fiecare tonă de cereale produsă în UE va ajuta la creşterea securităţii alimentare mondiale, a anunţat Comisia.
Germania şi Austria au profitat de relaxările Comisiei
Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea pârloagelor pentru producţia agricolă până la finele lui 2023. În acelaşi timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a venit cu o propunere pentru permite fermierilor să utilizeze o parte mai mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedre deficitul care există pe piaţa mondială. Berlinul urmează să suspende, pentru un an, noile reglementări UE privind rotaţia culturilor. În timp ce parlamentarii şi asociaţiile fermierilor au salutat această propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat în termeni duri pe ministrul Agriculturii pentru că a cedat în faţa presiunilor venite din partea lobby-ului sectorului agricol.
Franţa: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme şi biodiversitate
Confruntat cu o secetă "istorică", agravată de un al treilea val de căldură extremă, Guvernul francez a activat o celulă de criză în data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării impactului. "Această secetă este cea mai severă cu care s-a confruntat ţară noastră", a informat premierul Elisabeth Borne într-un comunicat de presă. Condiţiile secetoase reprezintă un "dezastru" pentru fermierii din Franţa precum şi pentru "ecosistemele şi biodiversitatea noastră", a adăugat Elisabeth Borne.
Restricţii cu privire la consumul de apă au fost deja introduse în aproape toate cele 96 de departamente din Franţa continentală, în condiţiile în care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a răspuns la criticile în creştere cu privire la scutirile care au fost acordate pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea de a continua să le ude, chiar şi în regiunuile care se confruntă cu cea mai severă secetă.
Mai multe ţări europene au emis, de asemenea, avertismente de secetă severă, iar UE a îndemnat statele membre să reutilizeze apele reziduale tratate pentru a uda terenurile agricole.
Inflaţia continuă să crească în Spania
În Spania, consumatorii continuă să fie grav afectaţi de creşterea preţurilor la alimente. Acestea au fost declanşate în prima fază de pandemie, apoi de creşterea preţurilor la electricitate şi carburanţi, care au determinat proteste şi greve în sectorul agricol, şi în cele din urmă de războiul din Ucraina. În luna iulie, Organizaţia Consumatorilor şi Utilizatorilor din Spania (OCU) a tras deja un semnal de alarmă cu privire la o creştere de 15,2% în ritm anual a costului unui coş de produse de bază. Această creştere semnificativă afectează în special gospodăriile cu venituri reduse. În luna iunie, preţul pentru un pepene galben a atins un nivel record de 13 euro. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INE), indicele preţurilor de consum a crescut cu 1,9% în luna iunie, iar în ritm anual rata inflaţiei s-a majorat cu 1,5 puncte, până la 10,2%, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 1985.
Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas vrea ca pieţele alimentare mondiale să fie mai transparente pentru a putea să se ajungă la o stabilizare a preţurilor. "O mai mare transparenţă poate şi trebuie să fie dată pieţelor", a subliniat ministrul, citând drept exemplu recenta decizie a ţărilor UE de a notifica Comisia cu privire la nivelul stocurilor lor de cereale, orez şi seminţe oleaginoase. De asemenea, oficialul spaniol a făcut referire la platforma Agricultural Market Information System (AMIS) pusă la punct de statele din G20 ca un instrument util pentru a creşte transparenţa pe piaţa alimentelor. Planas a cerut sprijin pentru cele mai vulnerabile ţări care au nevoie să cumpere cereale.
Preţurile la alimente au crescut cu peste 23% în Bosnia
Bosnia-Herţegovina se confruntă cu o rată a inflaţiei de 15,8%, iar preţurile la alimente şi băuturi răcoritoare au crescut cu 23,4%. Ţara se bazează în principal pe alimentele importate şi are rezerve insuficiente pentru a interveni în mod semnificativ pe piaţă. Traderii profită în mod frecvent de poziţia lor de monopol pentru a menţine preţurile la un nivel ridicat în mod artificial. Din cauza numărului mare de turişti şi a faptului că populaţia din diaspora revine în ţară în lunile de vară, cererea actuală de produse este destul de mare.
Economiştii se aşteaptă ca începutul toamnei să aducă o diminuare a cererii şi asta îi va forţa pe retaileri să reducă preţurile la multe produse alimentare. Datele comparative arată că, în pofida creşterii preţurilor la multe produse de bază, preţurile din Bosnia-Herţegovina sunt încă mai mici decât în ţările vecine.
Rata inflaţiei a atins un nivel record de 16% în Macedonia de Nord
Potrivit Federaţiei sindicatelor din Macedonia (SSM), inflaţia actuală reduce în mod semnificativ puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare a salariului minim lunar a scăzut de la 290 de euro, până la 244 de euro, în timp ce puterea de cumpărare a unui salariu mediu este în prezent de 428 de euro, în loc de 510 euro.
Macedonia de Nord depinde de importuri pentru o serie de produse alimentare de bază precum grâu, ulei de gătit, carne şi lapte. Potrivit calculelor SSM, cheltuielile minime pentru o familie s-au ridicat la aproximativ 760 de euro în luna iulie. Însă nivelul veniturilor nu este suficient pentru familiile cu doi salariaţi dacă unul câştigă salariul mediu, iar celălalt salariul minim pe economie.
Croaţia: preţurile nu s-au redus în magazine în pofida reducerii cotelor de TVA
Urmând exemplul altor state UE, Croaţia a redus cotele de TVA la energie, produse sanitare şi produse alimentare, în încercarea de a diminua impactul preţurilor ridicate înregistrate în prezent. Începând de la 1 aprilie, cotele de TVA la energie şi produse sanitare şi alimentare au fost reduse de la 25%, respectiv 13% până la 5%. Asociaţia pentru protecţia consumatorilor din Croaţia (HUZP) a cerut în repetate rânduri Inspectoratului de Stat să efectueze controale la preţurile alimentelor, pentru că, în pofida aşteptărilor, nu s-au înregistrat scăderi de preţuri.
Cu toate acestea, la fel ca şi în alte state membre UE, o cantitate mare de alimente este risipită în Croaţia. În medie, croaţii aruncă aproximativ 71 de kilograme de alimente per capita în fiecare an, adică un total de 280.000 de tone, şi 76% din această cantitate vine de la gospodării, în timp ce în UE media este de 53%, a spus Branka Ilakovac, preşedintele Centrului pentru prevenţia risipei alimentare din Croaţia, (CEPOH). Potrivit acesteia, prevenţia şi educarea cetăţenilor nu au fost recunoscute în Croaţia drept factori cruciali în contractarea risipei alimentare.
Potrivit estimărilor, cetăţenii din ţările UE aruncă, anual, 88 milioane de tone de alimente, cu o valoare totală de 143 de miliarde de euro, susţine Branka Ilakovac. Ea a adăugat că în calitate de ţară membră a UE, Croaţia şi-a stabilit ca ţintă reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030.
România nu va limita exporturile de grâu
Până la data de 3 august, România a terminat recoltatul grâului de pe 94% din suprafaţa cultivată. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că producţia din acest an va acoperi necesităţile ţării şi va lăsa loc şi pentru exporturi. Deşi România a anunţat că nu va limita exporturile de grâu, Petre Daea a subliniat că vor fi acoperite mai întâi necesităţile pieţei interne şi doar cantităţile rămase vor fi exportate.
La data de 10 august, 284.376 de hectare din suprafaţa României erau afectate de secetă. Din suprafaţa totală afectată, 154.500 hectare sunt cultivate cu grâu şi triticale, 22.598 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 25.000 hectare cu rapiţă, 49.910 hectare cu porumb, 3.141 hectare cu soia, 702 hectare cu mazăre, 20.054 hectare cu floarea soarelui, 3.952 hectare cu plante furajere şi 4.427 hectare cu alte culturi.
Cu toate acestea, România nu este scutită de creşterea preţurilor la alimente. Începând din luna iulie 2021, uleiul de gătit a înregistrat cele mai mari creşteri de preţuri, 49,71%, în timp ce preţurile la cartofi au crescut cu 42,18%, iar preţurile la făină cu 33,16%. Autorităţile de la Bucureşti au adoptat mai multe măsuri pentru a-i proteja pe cei afectaţi de majorările de preţuri cu tichete de masă şi alte forme de ajutoare guvernamentale.
Nota Agerpres: „Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, AGERPRES, APA, dpa, EFE, Europa Press, FENA, HINA, MIA, agenţii participante în proiectul European News Room (enr)
(Agerpres)