Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a fost viu criticat pentru declaraţiile sale dintr-un discurs ţinut în România
Sâmbătă, într-un discurs în oraşul românesc Băile Tușnad, Viktor Orbán a declarat că "ungurii nu sunt o rasă mixtă şi nu vor să devină". În opinia prim-ministrului ungur, ţările în care europenii şi ne-europenii se amestecă "nu mai sunt naţiuni".
Afirmaţii care au făcut opoziţia să sară în sus, potrivit lalibre.be. Katalin Cseh, deputată europeană a partidului Momentum, şi-a exprimat astfel sprijinul pentru "metişii din Ungaria" pe Twitter, în faţa acestui "rasism iraţional": "Culoarea pielii îţi este diferită, poţi fi din Europa sau din altă parte, dar eşti unul de-ai noştri. Suntem mândri de tine", a spus ea.
"Diversitatea întăreşte naţiunea, nu o slăbeşte". O poziţie pe care o susţine şi deputatul român Alin Mituța de la mişcarea Renew Europe: "Să vorbeşti despre 'puritate' rasială sau etnică, în special într-o regiune atât de mixtă ca Europa Centrală şi de Est, este total iluzoriu şi periculos. Aşa cum este dl Orban", argumentează el. "Mare ştire: noi avem CU TOŢII origini rasiale şi culturale mixte. Este o mare trăsătură distinctivă a europenilor", punctează politicianul.
În discursul lui, Victor Orbán a anunţat de altfel declinul Occidentului prezicând un "deceniu de pericole, de incertitudini şi de războaie". Liderul şi-a bazat de asemenea discursul pe sprijinul militar al Europei pentru Ucraina, care este pradă invaziei ruse: "Cu cât NATO va furniza mai multe arme moderne ucrainenilor, cu atât mai mult ruşii vor ieşi în prima linie. Asta facem, prelungim războiul", a declarat el.
Orban a folosit Bulgaria în propaganda pro-Putin
Pe de altă parte, premierul ungar este acuzat că a folosit criza politică din Bulgaria pentru propagandă pro-Putin în timpul participării sale la întâlnirea anuală cu etnicii maghiari care locuiesc în România. Sâmbătă, el a făcut apel la Băile Tușnad din Transilvania pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și negocieri de pace în Ucraina, în principal între Washington și Moscova, iar UE să nu fie de nicio parte, ci să se stea între Rusia și Ucraina.
Enumerându-și argumentele, Viktor Orbán a spus: „Europa are o problemă, o problemă economică, dar și una politică, întrucât guvernele cad ca un domino. De la începutul războiului, guvernele Marii Britanii, Italiei, Bulgariei și Estoniei au căzut. Și toamna încă nu a venit".
De fapt, el a legat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei procesele din patru țări care au origini complet diferite. În Bulgaria, guvernul a fost dat jos de la putere – cel puțin aparent – nu din cauza sancțiunilor sau a sprijinului pentru Ucraina, ci din cauza intereselor pur interne; moțiunea de cenzură a fost din cauza unei politici financiare slabe, în timp ce situația macroeconomică și a datoriei țării este una dintre cele mai bune în UE, iar câteva zile mai târziu, în parlament, partidele de opoziție au cerut aproape 1 miliard de de leva în plus pentru cheltuielile sociale de la buget; pasiunile din jurul „trădării naționale” pentru Macedonia s-au întors la 180 de grade cu aprobarea așa-zisei propuneri franceze de a debloca începerea negocierilor pentru aderarea europeană a Macedoniei de Nord, scrie dnevnik.bg.
Cabinetul lui Boris Johnson a căzut din cauza unei serii nesfârșite de scandaluri, în care el a fost implicat personal, de la petreceri, în timp ce Marea Britanie era sub izolare strictă, până la numirea unui coleg de partid cunoscut pentru agresiunile sale sexuale; în cele din urmă, liderii partidului au decis că, avându-l pe Johnson la cârmă, nu avea nicio șansă de a câștiga următoarele alegeri parlamentare și ar trebui să-l înlăture; atitudinea față de război în cele două principale partide ale țării este fără echivoc în sprijinul Ucrainei. (Rador)