Pe 5 martie 2021, primarul general, Nicușor Dan, a declarat într-o conferință de presă că a propus Guvernului proiecte de 7 miliarde de euro, pentru a fi incluse în PNRR. Nici din declarațiile primarului și nici din comunicatul oficial de presă nu reies date concrete cu privire la proiectele propuse, nivelul de maturitate al acestora, demersurile administrative realizate până în prezent sau termenul de implementare.

 

Având în vedere pregătirea superficială a proiectelor depuse și lipsa de înțelegere a cerințelor Mecanismului de Redresare și Reziliență, Nicușor Dan pune în pericol absorbția de fonduri europene pentru București, o oportunitate unică de la integrarea României în UE.

 

Ce spune Regulamentul prin care a fost aprobat Mecanismul de redresare și reziliență?

Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență este extrem de clar cu privire la proiectele care pot fi incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

 

În rezumat, conform Regulamentului menționat, alocările financiare pentru statele membre, prin Mecanismul de redresare și reziliență, se vor face 70% până la 31 decembrie 2022, iar restul de 30% în intervalul 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023. Împrumuturile pot fi solicitate, cu proiecte fundamentate și justificate, până la 31 decembrie 2023.

 

Proiectele care sunt depuse în cadrul PNRR trebuie să fi fost începute după 1 februarie 2020. Comisia Europeană evaluează relevanța. eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, iar proiectele trebuie finalizate cel târziu pe 31 august 2026.

 

Ce a propus Nicușor Dan pentru finanțare prin PNRR

Nicușor Dan a comunicat public intențiile sale pentru PNRR la peste 2 săptămâni de la publicarea Regulamentului. Cu toate acestea, majoritatea dintre propuneri nu respectă principiile și condițiile minime de eligibilitate.

 

Camuflate printre declarații de intenție, aflăm că printre proiecte ar fi ”metroul de suprafață” (?!), ”Plămâni verzi pentru Bucureşti – amenajarea multor spaţii verzi, care în momentul de faţă sunt introduse în PUG ca spaţii verzi, dar care nu sunt amenajate”, ”piste de bicicliști în zona metropolitană”, ”digitalizarea sistemului de termoficare”, ”gestionarea deșeurilor”, “Dâmboviţa, axă creativă a oraşului – amenajarea râului, de la Lacul Morii până la Biblioteca Naţională şi crearea unor facilităţi academice de IT şi tehnologie”.

 

Majoritatea proiectelor menționate nu au o consultare publică prealabilă, nu au studii de prefezabilitate, nu au identificate amplasamente și, în cele mai multe dintre cazuri, sunt necesare exproprieri costisitoare și licitații publice pentru SF, PT și execuții lucrări. Asta, dacă va exista consens politic și administrativ pentru implementare între Municipiul București, Județul Ilfov și sectoare. Astfel, majoritatea proiectelor au termene realiste de implementare de peste 6 ani, ceea ce ar depăși termenele PNRR.

 

Proiectele menționate reprezintă, în cel mai bun caz, programul electoral al candidatului Nicușor Dan, nu un plan de investiții al unui primar responsabil. Spre exemplu, propunerea ”Plămâni verzi pentru Bucureşti” pornește de la o fundamentare complet eronată: în PUG-ul Municipiului București, din anul 2000 și expirat de 10 ani, sunt reglementare o serie de spații verzi care nu au existat niciodată, iar majoritatea terenurilor sunt retrocedate și nu pot face obiectul unor investiții publice.

 

Mai multe astfel de exemple sunt analizate punctual în tabel.

 

Propunerile lui Nicușor Dan, tamponate de ministrul USR al Investiţiilor şi Proiectelor Europene

Cristian Ghinea, a declarat recent în Parlamentul României că există proiecte depuse pentru PNRR în valoare de peste 70 de miliarde de euro, iar alegerea celor care vor intra în anvelopa de 29,2 miliarde de euro alocate României se va face ”în procesul de aşa-zis cost, de analiză a costurilor, de negociere (…) partea complicată va fi cea de trecere de la ”aspiraţii la explicarea investiţiilor”, la calcularea costurilor, cu date complete, la analiza maturităţii proiectelor şi a capacităţii administrative de a implementa aceste idei”.

 

În traducere liberă, ministrul USR îi transmite primarului PNL-USR că proiectele nefundamentate, la stadiul de idei, fără capacitate administrativă de implementare, cum sunt cele depuse de Nicușor Dan, nu vor intra în PNRR.

 

PNRR, primul rateu major al lui Nicușor Dan. Ce trebuia să facă primarul General

1.     O abordare responsabilă din partea lui Nicușor Dan presupunea o consultare serioasă cu primarii de sector, cu președintele CJ Ilfov, cu Ministerul Transporturilor și Metrorex și cu Ministerul Mediului, după aprobarea Regulamentului (UE) 2021/241.

2.     Trebuiau identificate, la nivelul tuturor instituțiilor implicate în consultare, proiectele în derulare (inițiate după 1 februarie 2020), Studiile de Fezabilitate și Proiectele Tehnice deja realizate și licitațiile în curs.

3.     Din consultare, trebuia să reiasă o viziune strategică, comună, pe toți cei 6 piloni propuși de Regulament, precum și o listă de proiecte care să fie depusă (indiferent de cine este inițiatorul acestui proiect).

4.     Lista de proiecte trebuia pusă pe masa guvernului, împreună cu justificarea strategiilor secvențiale, și susținută de toți actorii implicați (fără a exista posibilitatea suprapunerii de proiecte similare pe mai multe liste).

 

PNRR, primul rateu major al lui Nicușor Dan. Ce a făcut Primarul General

Nicușor Dan nu a ieșit din haina de campanie. Actualul primar se află încă în opoziție, de data asta față de sine însuși.

 

În loc să inventarieze o serie de proiecte mature și să discute transparent cu toți actorii implicați, pentru a maximiza șansele de atragere de fonduri, Nicușor Dan a dat drumul unei cete de unicorni roz, pe care a folosit-o în toate campaniile electorale, demers fără nicio logică sau eficiență.

 

Aceste fantezii nu pot fi finanțate sau decontate prin PNRR. Iar Bucureștiul pierde, pe mâna lui Nicușor Dan, câteva miliarde bune de euro și cea mai mare oportunitate de finanțare din ultimii 30 de ani.

 

Cine va plăti, totuși, pentru toate acestea?