Speranța de viață a românilor este cea mai scăzută din Europa. Mai precis, a scăzut cu 1,4 ani în 2020 din cauza unor vicii necruțătoare, potrivit ultimului sondaj realizat de Comisia Europeană.

În ceea ce privește starea de sănătate, raportul precizează: Speranța de viață a României a crescut cu aproximativ patru ani în 2019, şi a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020, se arată în raportul întocmit de Uniunea Europeană.

Potrivit raportului UE, există un decalaj de gen, în sensul că femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații

Factorii de risc din România sunt consumul în cantități mari de alcool, fumatul în exces și lipsa sportului

Raportul arată că în România este un consum mai mare decât media UE de alcool și o alimentație nesănătoasă. Cu toate acestea, obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE.

Fumatul la adulți este acum mai scăzut decât media UE. Acești factori de risc sunt mai des întâlniți în rândul bărbaților decât la femei. Prevalența supraponderală a obezității și a fumatului în adolescență este ridicată și a crescut constant în ultimii 20 de ani.

De asemenea şi speranța de viață la naștere în România a scăzut în timpul pandemiei de coronavirus, iar de vină pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor înregistrate în țara noastră sunt comportamentele riscante în materie de sănătate.

Aproape jumătate din toate decesele din România se pot datora factorilor de risc comportamentali

Pe lângă alcool și activitatea fizică scăzută, sunt factorii de mediu precum poluarea aerului. Dietele nesănătoase, cum ar fi aportul scăzut de fructe și legume, și consum ridicat de zahăr și sare duc la majoritatea deceselor. Consumul de tutun (inclusiv fumatul indirect) este estimat la aproximativ 7% din decese. 2% din cauza consumului de alcool şi nivelul de activitate fizică.

Poluarea aerului sub formă de particule și expunerea la ozon este estimată la 7% din toate decesele în 2019. Mult mai mare decât media din toate țările UE (4%). Poluarea aerului în majoritatea cazurilor dezvoltă boli cardiovasculare și respiratorii și unele tipuri de cancer.

Stăm prost şi la capitolul cheltuieli pentru sănătate

Raportul CE mai arată că în ceea ce privește costurile medicale în România au crescut în ultimul deceniu, fiind al doilea cel mai mic din UE în ansamblu – atât ca pondere în PIB, cât și pe cap de locuitor.

În 2019, aproximativ 44% din cheltuielile medicale au fost alocate îngrijirii pentru pacienți internați. Cel mai mare procent din țările UE. Ponderea publică a cheltuielilor pentru sănătate este mare, în concordanță cu media UE, iar plățile din buzunar sunt peste media UE, costul ambulatoriilor reprezintă majoritatea.

Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), și Islanda (83,1 ani), în timp ce la coada clasamentului se află România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani), potrivit raportului UE