Scandalul din jurul Pilonul II de pensii ne atrage oprobiul CE, Guvernul României fiind bănuit că vrea să distrugă reforma din ultimii 10 ani. În plus, de la Bruxelles măsurile fiscale luate de guvernanți par „imprudente”, se arată într-un raport al Comisiei Europene, trimis recent Consiliului Europei, care cere înăsprirea supravegherii economice a României

Un Raport al Comisiei Europene (CE) adresat Consiliului UE cere înăsprirea supravegherii României în ceea ce privește măsurile fiscale adoptate de Guvern, dar și a măsurilor pe care acesta se pregătește să le ia față de pensiile din Pilonul, adică acelea din fondurile de pensii administrate privat.

 

RAPORTUL CE ÎN FORMAT PDF

 

Raportul în cauză, trimis Consiliului pe 23 mai 2018, arată că asupra României s-a declanșat procedura de „Significant Deviation” („Deviere semnificativă”, n.r.) încă din primăvara anului trecut. Mai mult, pentru că statul român nu a adoptat niciuna din măsurile propuse, se cere înăsprirea supravegherii.

 

„Ca urmare a deviației semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) în 2016, a fost lansată o procedură de deviere semnificativă (SDP, n.r.) pentru România în primăvara anului 2017. La 22 mai 2017, Comisia a emis un avertisment României și a propus Consiliul să lanseze un SDP. În recomandarea PSD din 16 iunie 2017, Consiliul a solicitat României să ia măsuri pentru a se asigura că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu depășește 3,3% în 2017. Aceasta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, care este efortul minim necesar în cadrul componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere (Pactul de stabilitate și creștere).

 

Ca urmare a faptului că România nu a întreprins nicio acțiune efectivă, Consiliul a emis o recomandare revizuită a SDP în decembrie 2017. Pe baza rezultatelor misiunii de supraveghere consolidată din 2017 și a raportului transmis de autorități, Comisia a concluzionat că autoritățile nu au intenționat acționează conform recomandării SDP, eforturile fiind axate exclusiv pe evitarea încălcării valorii de referință a deficitului de 3% din PIB. Prin urmare, la 5 decembrie 2017, Consiliul a concluzionat că România nu a întreprins nicio acțiune eficientă și a emis o recomandare revizuită”, se arată în documentul citat.

 

Aceeași sursă prezintă și măsurile pe care autoritățile din România trebuiau să le ia. Voalat, ele sunt și urechiate pentru că transmit cu întârziere informările cerute de Consiliul European.

 

„Consiliul a solicitat României să ia măsuri pentru a se asigura că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu va depăși 3,3% în 2018, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8% din PIB în 2018. Aceasta sa tradus în necesitatea de a adopta măsuri un randament structural total de 1,8% din PIB în 2018, comparativ cu nivelul de referință din prognoza economică a Comisiei din toamna anului 2017. România a informat Consiliul asupra acțiunilor întreprinse în data de 20 aprilie, după termenul limită de 15 aprilie. Evaluarea de către Comisie a raportului este publicată ca parte a pachetului de primăvară pentru semestrul european”, notează autorii raportului.

 

La capitolul „Constatările misiunii” aflăm și ce s-a discutat cu ministrul Finanțelor, dar și promisiunile neonorate ale acestuia.

 

„Constatarea  misiunii este că autoritățile române nu intenționează să acționeze în baza recomandării SDP. În numele Ministerului de Finanțe și al guvernului, ministrul Teodorovici a confirmat că obiectivul pentru 2018 rămâne deficitul nominal de doar sub 3% din PIB. Având în vedere un decalaj pozitiv și din ce în ce mai mare al producției, aceasta indică o deteriorare a deficitului structural subadiacent, contrar recomandării Consiliului. Ministrul Teodorovici a explicat că este obligat să respecte măsurile cuprinse în programul guvernamental, care se reflectă pe deplin în buget atât în ​​ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile. El și-a exprimat, de asemenea, încrederea că absorbția fondurilor UE va crește anul acesta față de anul 2017 (care, totuși, ar spori obligațiile de cofinanțare).

 

Ministrul Teodorovici a adăugat că pentru respectarea pragului de deficit de 3% din PIB în 2018 vor fi necesare măsuri suplimentare, pe care România le va specifica în raportul privind măsurile luate. Ministrul Teodorovici a indicat că aceste măsuri ar viza îmbunătățirea funcționării administrației fiscale și vamale, în special prin introducerea unui nou sistem informatic. Misiunea a subliniat faptul că raportul privind acțiunile întreprinse, care trebuie să aibă loc până la 15 aprilie, trebuie să conțină detalii și cuantificări asupra măsurilor planificate”.

 

La același capitol aflăm și că creșterea economică cu care se mândresc guvernanții nu se vede la fel de la Bruxelles.

 

„De asemenea, misiunea a remarcat că datele privind execuția bugetului de numerar pentru primul trimestru al anului 2018 arată un sold deteriorat față de aceeași perioadă a anului precedent (deficit de 0,5% din PIB în trimestrul I din 2018 față de un excedent de 0,2% din PIB în trimestrul I din 2017 ). Ministrul Teodorovici a susținut că este în concordanță cu rezultatul deficitului proiecții și se datorează în mare parte unei cheltuieli unice în sectorul apărării. În cele din urmă, ministrul Teodorovici a informat că va încerca să schimbe practica adoptării cu întârziere a bugetelor de stat (de obicei în luna decembrie a anului precedent) și va încerca să adopte bugetul pentru anul 2019 la o dată mai devreme”, notează raportul Consiliului.

 

Reducerea contribuției la fondurile de pensii administrate privat din pilonul II ne atrage oprobiul Comnsiliului. Se arată și că dacă guvernanții decid să nu mai redirecționeze bani în conturile de pensii din Pilonul II ale angajaților, atunci deficitul bugetar va fi atenuat pentru un timp scurt, măsură urmând să aibă însă efecte nefaste pe termen lung.

 

„Guvernul (de la București, n.r.) are în vedere o inversare ulterioară a reformei sistemice a sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul II de pensii. Autoritățile au redus deja, ca parte a bugetului din 2018, ponderea contribuțiilor sociale transferate în Pilonul II de pensii. Potrivit declarațiilor publice, guvernul intenționează să facă opțional Pilonul II de pensii și să ia o decizie până la sfârșitul lunii iunie 2018, după consultarea părților interesate. Aceste transferuri se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei anual (aproximativ 1,5 miliarde de euro, 0,8% din PIB). O astfel de măsură ar reduce deficitul fiscal pe termen scurt, deoarece Pilonul II de pensii este plasat în afara administrației publice în cadrul ESA.

 

Însă, câștigul fiscal ar dispărea pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale deferite din Pilonul II de pensii ar fi însoțite de o obligație de a plăti în viitor pensiile pentru limită de vârstă. În plus, o astfel de inversare ar putea avea implicații negative asupra viabilității sistemului de pensii și asupra dezvoltării piețelor de capital. Transformarea celui de-al doilea Pilon de pensii în opțional ar lipsi România de posibilitatea de a invoca clauza sistematică de reformă a pensiilor, conform PSC”, se arată în document.

Raportul Comisiei Europene notează și că BNR a arătat deja că politicile fiscale duse de actuala guvernare sunt păguboase.

 

„Banca Națională a României (BNR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul politicii fiscale expansioniste, pro-ciclice asupra climatului politic actual. România se află în mijlocul unei mari ascensiuni economice, în timp ce poziția fiscală a României a fost extrem de expansionistă. Ca atare, politica fiscală a României pare imprudentă și condiționează puternic politica monetară. Conform previziunilor BNR, deficitul bugetului general ar crește cu peste 3% din PIB în 2018 într-un scenariu fără schimbări de politici. BNR a subliniat că pragul de deficit de 3% din PIB este bine înțeles în România, în timp ce gradul de conștientizare a publicului cu privire la componenta preventivă a PSC nu este cunoscută. Există spațiu pentru măsuri fiscale în ceea ce privește veniturile, dat fiind faptul că plecarea de la OTM a fost determinată de reducerea impozitelor indirecte, cotele de impozitare sunt scăzute, iar evitarea taxelor este ridicată”.

 

În concluzie, „Consiliul fiscal a împărtășit preocupările Comisiei cu privire la perspectivele fiscale. Potrivit Consiliului fiscal, deficitul structural se va deteriora în mod substanțial în 2018, iar deficitul principal ar trebui să încalce pragul de 3% din PIB în absența măsurilor fiscale compensatorii. Scopul reducerii investițiilor publice în 2018 este limitat, deoarece investițiile publice au fost deja la un nivel scăzut din punct de vedere istoric în 2017, iar absorbția fondurilor UE a crescut în 2018, implicând obligații de cofinanțare mai mari”.