În raportul întocmit de Departamentul de Stat al SUA cu privire la România, se vorbeşte despre impunitatea în cazul autorilor unor abuzuri la adresa drepturilor omului, spunând că a continuat să fie o problemă în ţara noastră. Documentul scoate în evidenţă o problemă semnificativă la nivelul forţelor de ordine, în special în interiorul poliţiei şi al jandarmeriei unde ofiţeri de poliţie au fost frecvent exoneraţi în cazuri de presupuse bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante.

Autorităţile nu au avut la dispoziţie mecanisme eficiente pentru a face acest lucru şi au amânat procedurile referitoare la abuzuri şi corupţie în rândul poliţiei, în multe cazuri rezultatul fiind achitarea, indică raportul pe 2021 al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în lume, dat miercuri publicităţii.

Autorităţile civile au menţinut un control eficient asupra serviciilor de informaţii şi agenţiilor de securitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Au existat informaţii credibile conform cărora membri ai forţelor de ordine au comis unele abuzuri. Chestiunile semnificative privind drepturile omului includ relatări credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea administraţiei; răspândirea corupţiei grave; lipsa de investigaţii şi responsabilitate pentru violenţa pe motive de gen, printre care violenţa sexuală, şi abuzuri ţintite contra persoanelor instituţionalizate cu dizabilităţi, arată raport.

Raportul SUA, despre Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu

Documentul amintește de daţa de 10 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins acuzaţiile contra fostului preşedinte Ion Iliescu şi fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru crime împotriva umanității comise în timpul Revoluţiei Române din 1989.

La 10 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins acuzaţiile contra fostului preşedinte Ion Iliescu şi fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru crime împotriva umanităţii comise în timpul Revoluţiei Române din 1989. Curtea a întors cazul la Biroul Procurorului Militar. Conform instanţei, rechizitoriul conţinea câteva nereguli. Biroul Procurorului General a anunţat că va rescrie şi va depune din nou actul de acuzare.

În decembrie continua anchetarea fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman, a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi a fostului director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu pentru crime împotriva umanității comise în timpul ''mineriadei'' din 1990. Inculpații au fost acuzați de aducerea a mii de mineri la București pentru a ataca demonstranții care se opuneau regimului Iliescu.

Referitor la tortură şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante

Constituția interzice astfel de practici, dar au existat informaţii de la ONG-uri şi media conform cărora poliția și jandarmeria au comis abuzuri contra romilor, solicitanților de azil, minorilor şi altor persoane în primul rând cu forță excesivă, inclusiv bătăi.

În timpul anului au continuat investigațiile autorităților în două cazuri de exploatare sexuală și abuz de către români din trupele de menţinere a păcii, raportate iniţial în 2017. Cazurile au implicat observatori militari desfășuraţi în cadrul Misiunii ONU de stabilizare în RD Congo. Un caz a implicat un presupus abuz (viol) contra unui minor. Respectivul membru al trupelor de menţinere a păcii a fost repatriat de Naţiunile Unite. Celălalt caz a implicat o presupusă exploatare sexuală, menţionează raportul Departamentului de Stat al SUA.

Documentul evidenţiază că impunitatea a fost o problemă semnificativă la nivelul forţelor de ordine, în special în interiorul poliţiei şi al jandarmeriei.

Ofiţeri de poliţie au fost frecvent exoneraţi în cazuri de presupuse bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Printre măsurile luate de guvernul român pentru a creşte gradul de respectare a drepturilor omului de către forţele de ordine sunt amintite instruirea membrilor poliţiei şi jandarmeriei cu privire la o gamă largă de chestiuni privind drepturile omului, printre care egalitatea de gen, abuzuri contra copiilor, prevenirea torturii şi violenţa pe motive de gen, şi alocarea în şcolile şi academia de poliţie a mai multor locuri pentru admitere deschise special pentru persoanele de etnie romă.

O altă chestiune ridicată în raport: condiţiile dure din penitenciarele din România

O problemă ce continuă să fie raportată este abuzarea deţinuţilor de către autorităţi şi alţi deţinuţi. Potrivit datelor oficiale, suprapopularea este problematică mai ales în acele penitenciare care nu respectă standardul de suprafaţă pentru fiecare deţinut, stabilit de către Consiliul Europei.

Unele închisori oferă asistenţă medicală insuficientă şi deţinuţii s-au plâns de calitatea şi uneori insuficienţa hranei. Constituţia prevede un sistem judiciar independent, deşi în practică guvernul nu a respectat complet independenţa şi imparţialitatea judecătorilor. Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi altor media, iar guvernul a respectat parţial acest drept.

Organizaţiile de media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanisme de finanţare corupte, precum şi politici editoriale subordonate intereselor partidelor şi patronilor. Reporteri şi reprezentanţi ai societăţii civile au afirmat că libertatea lor de exprimare a fost de asemenea limitată de accesul restricţionat la informaţiile de interes public emise de guvern şi instituţii publice, printre care cheltuieli, contracte sau oferte implicând fonduri publice', subliniază raportul Departamentului de Stat.

Nu a fost omis scandalul din cabinetul de avocatură al Dianei Şoşoacă

Raportul Departamentului de Stat al SUA aminteşte despre acel caz rușinos din 11 decembrie al reţinerii jurnalistei italiene Lucia Goracci şi echipei sale de la postul public de televiziune RAI, de către poliţia din Bucureşti, la cererea senatoarei Diana Şoşoacă.

Nu a fost uitat nici cazul fostului rector al Academiei de Poliţie Adrian Iacob şi al pro-rectorului Mihail Marcoci, condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în serviciul comunităţii şi despăgubiri de 80.000 lei pentru incitarea unui ofiţer de poliţie la şantaj şi ameninţarea cu moartea contra jurnalistei Emilia Şercan, după ce aceasta scrisese despre cazuri de plagiat în tezele de doctorat de la respectiva instituţie de învăţământ superior.

Raportul aminteşte şi de cazul primarului sectorului 4 din Bucureşti, Daniel Băluţă, care a înaintat peste 30 de dosare civile şi plângeri administrative împotriva cotidianului Libertatea şi a cerut publicaţiei să nu mai menţioneze numele său. Documentul menţionează că practicile specifice corupţiei rămân răspândite în pofida punerii sub acuzare a unor înalţi demnitari, existând numeroase relatări despre cazuri de corupţie legate de guvern, unele cu impunitate.

Corupţia şi utilizarea incorectă a fondurilor publice a fost larg răspândită, afirmă Departamentul de Stat american în raportul său, care aminteşte de cazul primarului sectorului 3 din Bucureşti, Robert Negoiţă, care între 2012 şi 2014 a direcţionat fonduri publice în valoare de 83 milioane euro către o reţea de companii offshore legate de familia sa.

Fraude masive pe timpul pandemiei

Raportul scrie că mita a fost un lucru comun în sectorul public, în special în sănătate, precizând că, în timpul pandemiei de COVID-19, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a lansat mai multe anchete asupra unor fraude privind achiziţii de echipamente de protecţie personală şi de ventilatoare.

O altă problemă gravă, pe care guvernul român nu a soluţionat-o eficient, a continuat să fie violenţa pe motiv de gen, inclusiv violenţa domestică. Tribunalele au judecat doar foarte puţine cazuri de violenţă domestică. Numeroase cazuri au fost închise înainte de proces atunci când presupusele victime au renunţat la acuzaţii.

Guvernul nu a aplicat eficient nici legea penală care interzice hărţuirea sexuală, definită ca solicitare repetată de favoruri sexuale într-o relaţie de muncă sau o relaţie similară. Conform ONG-urilor, de multe ori poliţia a luat în derâdere victimele hărţuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângeri, mai arată raportul Departamentului de Stat american.

Femeile din România continuă să fie discriminate

Referitor la discriminare, guvernul român nu a pus în aplicare eficient legea privind combaterea discriminării între bărbaţi şi femei. Au existat cazuri de discriminare a femeilor în legătură cu căsătoria, divorţul, custodia copilului, angajare, obţinerea de credite bancar, deţinerea sau gestionarea unei afaceri sau proprietăţi, educaţie, procese judiciare.

Conform legii, discriminarea şi hărţuirea bazate pe criterii rasiale se pedepseşte cu o amendă civilă cu excepţia cazurilor când sunt aplicabile prevederi ale codului penal. Punerile sub acuzare pe baza discriminării şi violenţei contra minorităţilor etnice sau rasiale au fost rare, se arată în raport.

Tot în raportul întocmit de Departamentul de Stat, se vorbeşte despre discriminarea romilor, care continuat să fie o problemă. Lipsa documentelor de identitate a făcut ca numeroşi romi să fie excluşi de la participarea la alegeri, primirea de beneficii sociale, accesul la asigurări de sănătate, obţinerea de acte de proprietate şi participarea la piaţa forţei de muncă, informează Agerpres.