Răpirea din Serai în stil asiatic. Hoțul de femei ajunge primul amiral al Japoniei

O poveste aproape de necrezut, dar adevărată, găsim în revista Realitatea Ilustrată din 29 iunie 1933:

În Japonia, legile sunt de partea traficanţilor de carne vie, pe motivul că aceştia au cumpărat fata dela părinţii săi, cu bani ghiaţă şi că părţile contractante au semnat un pact legal, care face din fată o sclavă a cumpărătorului.

În cazul că prizoniera fuge, poliţia o prinde şi o adduce în casa stăpânilor săi, cari au dreptul s’o bată şi s’o schingiuiască, drept pedeapsă pentru nesupunera ei.

Tânărul se întoarse spre vasul său, dar în vreme ce străbătea strâmtorile de la Tsushima unde flota sa avea să sdrobească mai târziu forţele navale ale Rusiei, figura fetei îl urmărea mereu.

Orașul care riscă să fie primul distrus, în cazul unui război nuclear

Preotul Emil Cărămizaru spune de ce Iisus Hristos apare trist în icoana de Florii

Imediat ce putu să debarce, tânărul ofiţer se duse drept la casa din „Cartierul luminilor roşii”, şi ceru să vadă fata. Nu exista decât o singură cale pentru a ajunge la ea. Se interesă de preţ şi-l plăti, deşi tariful era atât de urcat, încât rămânea astfel fără un ban în buzunar.

Urmă apoi acea îndelungă întrevorbire, în care mila de o parte şi recunoştinţa de cealaltă, se transform ă în dragoste, tânărul nu se îndoi o clipă că de aci va începe ruina carierei sale, dar simţia că trebuia să salveze fata cu orice preţ.

O singură cale legala ar fi avut pentru a face aceasta.

Întrebă pe stăpânii fetei cât ar fi trebuit să plătească răscumpărarea şi i se indică un preţ ce se ridica cu mult deasupra resurselor sale şi ale prietenilor săi.

Dar japonezii nu sunt oameni cari să se piardă în declamări şi emoţii teatrale, aşa că tânărul se mulţumi să remarce că preţul era cam ridicat şi că avea să se mai gândească.

Şi într’adevăr, se gândi mult la această chestiune, ajutat de câţiva prieteni devotaţi ai săi.

Rezultatul acestei deliberări fu că peste câteva zile, reapăru ca amator al farmecelor lui Kasuke Tsuwawa.

În calitate de eventual, cumpărător al fetei, direcţiunea casei îngădui tânărului să treacă într’o cameră izolată, unde să poată fi „mai singuri”. Dar în afară de singurătate, această cameră avea o fereastră ce se deschidea deasupra unei alei.