Evenimentul Zilei > Justitie > RADIOGRAFIA CAZULUI “CĂPRIOARA”. Marian Oprișan voia să facă Disneyland în Vrancea și a achiziționat masiv terenuri prin interpuși. Cine este demnitarul care l-a ajutat
RADIOGRAFIA CAZULUI “CĂPRIOARA”. Marian Oprișan voia să facă Disneyland în Vrancea și a achiziționat masiv terenuri prin interpuși. Cine este demnitarul care l-a ajutat

RADIOGRAFIA CAZULUI “CĂPRIOARA”. Marian Oprișan voia să facă Disneyland în Vrancea și a achiziționat masiv terenuri prin interpuși. Cine este demnitarul care l-a ajutat

Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a a fost audiat săptămâna aceasta la DNA, el spunând că a fost citat să dea declaraţii în calitate de martor în ancheta privind expertele contabile care au întocmit raportul în dosarul său. Tribunalul Bucureşti a decis, duminica trecută, arestarea preventivă pentru 30 de zile a expertelor contabile Ileana Roxana Cernea (Pintea) şi Elena Valentina Muşuroiu, acuzate că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţii din dosarul de corupţie al lui Marian Oprişan.

“Evenimentul zilei” vă prezintă date inedite din ancheta procurorilor DNA din dosarul “Căprioara”, în care se tergiversează judecarea din iunie 2006. Mai multe infracțiuni din acest dosar sunt la un pas de prescrierea faptelor. Următorul termen din acest dosar este pe 22 ianuarie 2015, la Judecătoria Cluj-Napoca. Atunci când a fost audiat la DNA, Oprișan a a precizat că acesta este primul dosar penal eminamente politic fabricat în România începând din 2005 la ordinul direct al lui Traian Băsescu. Oprişan a mai afirmat că prejudiciul din acest dosar a fost inventat de „nespecialistului DNA“, în anul 2005, la comanda procurorului Ovidiu Horaţiu Baias. Rechizitoriul a fost realizat de Baias și a fost confimat, pentru legalitate, de șeful de atunci al acestuia, procurorul Doru Țuluș.

Unul din capetele de acuzare privește modul în care în perioada 2004-2005, Marian Oprişan a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a Consiliului Judeţean şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic "Căprioara", în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziţie, Oprişan Marian a alocat ilegal 17 miliarde lei ROL din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta a întocmit şi înaintat Guvernului României o adresă falsă prin care a solicitat şi obţinut suma de 3 miliarde ROL din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresă sunt false, iar banii au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului. Trebuie arătat că localitatea Petrești este la aproximativ 5 kilometri de Focșani.

 

DNA: Minciuni în serie

 

Potrivit datelor din dosarul “Căprioara”, cu ocazia audierilor, Oprișan cât și Valeria Teodorescu (director Direcţia Economică din cadrul CJ Vrancea, inculpat în dosar n.r.), au încercat să motiveze în faţa organelor de urmărire penală necesitatea atribuirii unor spaţii pentru ATOP (Autoritatea Teritorială de Ordine Publică), SEIP (Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei – Eliberare Cărţi de Identitate, Paşapoarte), inclusiv stabilirea sediului Comandamentului de Jandarmerie Vrancea, despre care Oprișan pretindea că s-ar afla în Bacău. Din vizitarea site-ului Jandarmeriei Române, rezultă faptul că structura teritorială a acestei unităţi îşi are sediul în Focşani, pe str. Republicii nr. 14. De asemenea, justificările inculpaţilor conform cărora cetăţenii urmau să se deplaseze în afara oraşului, în crângul Petreşti, pentru eliberarea unei cărţi de identitate sunt nefondate şi greu de crezut. Lipsa de spaţii invocată de către inculpaţi nu a apărut în anul 2004, ci era o problemă mai veche, astfel încât dacă acesta era motivul real, puteau cumpăra acest complex încă din anul 2002, de când a fost pus în vânzare.

 

Rolul lui George Băeșu

 

Procurorii arată că adevăratul substrat al acestei investiţii nelegale se circumscrie unui cu totul alt context decât cel invocat de către inculpaţi. Din probele administrate, a rezultat faptul că în cursul anului 2001, Oprișan a achiziţionat masiv prin interpuşi atât în numele său, cât şi în numele mamei sale Lucia Gherarde, terenuri în suprafaţă de aproape 8 ha în proximitatea crângului Petreşti. Acest lucru este demonstrat cu declaraţiile mai multor martori audiaţi în cauză . “În această acţiune a fost implicat activ şi fostul prefect al Judeţului Vrancea, George Băeşu (finul lui Marian Oprișan, în prezent președinte al ANRP, n.r.),” arată DNA..

 

Imperiul imobiliar al familiei

 

Martorul Barbu Dumitru, fost consilier local la Consiliul Local al Comunei Vânători, persoană cu pregătire economică, a arătat în declaraţia sa că persoanele trimise de cumpărători s-au manifest insistent în achiziţionarea acestor terenuri, spunând că autorităţile au afirmat faţă de cetăţenii din zonă că în locaţia respectivă urmează să se dezvolte o zonă turistică, inclusiv un parc de distracţii. Din adresa şi documentele puse la dispoziţie de către Primăria Comunei Vânători, rezultă faptul că în registrul agricol al satului Petreşti, comuna Vânători, figurează proprietari Gherarde Lucia (mama lui Maria Oprișan n.r.) cu 6,43 ha teren arabil, Marian Oprișan cu 0,75 ha teren arabil şi Oprişan Ofelia (fosta soție a lui Marian Oprișan n.r.) cu 0,75 ha teren arabil.

 

Terenurile familiei Oprișan, fix lângă „DisneyLand Focşani”

Potrivit DNA, declaraţiile martorului Barbu Dumitru se coroborează cu evenimentele ce s-au succedat ulterior.

  • La 12 februarie 2003, Ion Costeanu (director Direcţia Tehnică din cadrul CJ Vrancea, inculpat în dosar) a întocmit nota de fundamentare pentru solicitarea trecerii din domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome a Pădurilor în domeniul public al Judeţului Vrancea şi administrarea Consiliului Judeţean Vrancea a 117,74 ha pădure, situate în Crângul Petreşti, sub motivaţia lansării unui proiect de amenajare a unui parc natural de agrement şi distracţii .
  • Nota de fundamentare invocă un Decret Regal şi o Lege din 1895. Potrivit DNA, aşa după cum reiese din nota de fundamentare, respectiv din evidenţele cadastrale, terenurile deţinute de către Oprișan şi membrii familiei sale urmau să se situeze în imediata vecinătatea a viitorului parc de distracţii.
  • În acest sens, Consiliul Judeţean Vrancea a adoptat Hotărârea nr. 10 din 27 februarie 2003, după care au fost demarate demersuri către Guvernul Românei, întocmindu-se adrese şi note de informare.
  • DNA mai arată că intenţia lui Oprișan de a amenaja un parc de distracţii în proximitate terenurilor sale din crângul Petreşti, a fost de notorietate şi a comentată pe spaţii ample de către diverse organe de presă şi posturi de radio.

Aşa-numitul proiect „DisneyLand Focşani” (denumirea aparţine presei) a stârnit numeroase controverse şi interpelări la adresa lui Oprișan, care la vremea respectivă afirma public că el şi cu mama sa îşi vor vinde terenurile pentru a nu exista suspiciuni, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent. Se remarcă faptul că demersurile au fost efectuate exact în perioada de după abandonarea proiectului DraculaLand Sighişoara”, când autorităţile centrale căutau o nouă locaţie. Tot din informaţiile existente la cea vreme, rezultă faptul că fostul Prim Ministru al României a curmat intenţiile lui Oprișan.

 

A reactivat proiectul turistic “Căprioara”, pentru a recupera invesiția imobiliară

 

Conform declaraţiilor martorilor care au vândut terenurile, acestea un potenţial agricol scăzut, iar randamentul recoltelor era foarte slab, astfel că utilizarea lor în acest scop era nerentabilă. Procurorii DNA arată că este evident că Oprișan şi membrii familiei sale nu aveau cum să-şi recupereze investiţia efectuată, decât tot printr-o punere în valoare a acestora pe calea promovării unor activităţi turistice.

În această conjunctură, în toamna anului 2004, Oprișan a luat iniţiativa de a achiziţiona în numele Consiliului Judeţean Vrancea complexul turistic „Căprioara”, situat în crângul Petreşti, în vecinătatea terenurilor pe care le deţinea.

Este de la sine înţeles că învinuitul ar fi fost dispus să investească orice sumă din banii publici pentru revitalizarea complexului, până la nivelul la care ar fi şi reuşit să-şi pună în valoare terenurile. Dorim să subliniem faptul că aceasta nu este o simplă supoziţie a organelor de urmărire penală, ci motivăm prin faptul că acest raţionament a fost exprimat, aşa cum am arătat mai sus, şi de către alte persoane fizice şi juridice independente (consilieri locali şi judeţeni, membri ai Parlamentului, O.N.G.- uri, organe de presă),” se arată în rechizitoriul DNA.

 

Prins cu altă minciună

Pe tot parcursul anchetei, Marian Oprișan a negat că ar avea un interes personal în achiziţionarea terenurilor, precum şi a complexului turistic „Căprioara”, “însă nici nu a putut să justifice aceste investiţii. În declaraţia sa a arătat că sub terenurile achiziţionate se află reţele de irigaţii şi că zona respectivă are interdicţie la construire”.

Aceste aspecte au fost verificate prin obţinerea de relaţii de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, Unitatea de Administrare Vrancea. Din documente reiese că parcela respectivă nu se află în interdicţie de construire, fiind necesar un simplu certificat de urbanism şi un aviz de scoatere din circuitul agricol, sub terenurile deţinute de învinuit şi membrii familiei sare existând ă singură „ antenă” (capăt de conductă dezafectată) .

 

Concluzia: Achiziția este inoportună

 

Potrivit procurorilor DNA, chiar admiţând că inculpaţii ar fi dorit ca prin repunerea în circuitul turistic al complexului „Căprioara” să aducă o sursă de venit la bugetul consiliului judeţean, aşa cum aceştia au afirmat şi s-a desprins din documentele întocmite de către Valeria Teodorescu , “arătăm că şi în această situaţie achiziţia era inoportună”.

“Inculpaţii aveau posibilitatea să pună în circuitul turistic complexe pe care deja le aveau şi erau întreţinute, respectiv complexul „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”. În situaţia în care inculpaţii ar fi fost de bună credinţă, trebuiau să utilizeze aceste locaţii pentru obţinerea de venituri şi nu să achiziţioneze o nouă locaţie,” se arată în rechizitoriiul DNA.