Președintele rus Vladimir Putin a spus că este pregătit pentru un compromis și că va analiza propunerile prezentate de preşedintele francez Emmanuel Macron în timpul discuțiilor de luni, dând în continuare vina pe Occident pentru creșterea tensiunilor asupra Ucrainei.

După o întâlnire la Kremlin care a durat mai bine de cinci ore, cei doi lideri și-au exprimat speranța că ar putea fi găsită o soluție la cea mai gravă criză dintre Rusia și Occident de la sfârșitul Războiului Rece.

Mulțumindu-i în mod repetat liderului francez pentru că a venit la Moscova, Putin a declarat, la o conferință de presă comună, că Macron a prezentat mai multe idei care merită studiate.

„O serie de idei, propuneri sunt posibile ca bază pentru pașii următori. Vom face totul pentru a găsi compromisuri care să se potrivească tuturor”, a declarat Vladimir Putin.

Putin, „gata să se angajeze”

Macron a spus că a făcut propuneri concrete pentru a aborda preocupările atât ale Rusiei, cât și ale Occidentului. „Președintele Putin m-a asigurat că este pregătit să se angajeze”, a spus Macron, adăugând: „Nu există securitate pentru europeni dacă nu există securitate pentru Rusia”.

Președinția franceză a declarat că propunerile includ un angajament din partea ambelor părți de a nu întreprinde nicio acțiune militară nouă, lansarea unui nou dialog strategic și eforturile de a reînvia procesul de pace în conflictul de la Kiev cu separatiștii susținuți de Moscova din estul țării.

Putin a negat din nou că Rusia ar fi de vină pentru tensiuni

„A spune că Rusia acționează agresiv este ilogic. Nu noi ne îndreptăm către granițele NATO”, a spus el, referindu-se la desfășurarea alianței în Europa de Est.

Întâlnirea de la Moscova a avut loc la începutul unei săptămâni de diplomație intensă asupra crizei din Ucraina, președintele american Joe Biden l-a primit luni la Washington și pe cancelarul german Olaf Scholz.

Emmanuel Macron: „Suntem amândoi conștienți de gravitatea situației și de necesitatea, în interesul tuturor, de a găsi calea ca să păstrăm pacea și stabilitatea în Europa. Cred cu putere că încă este timp. Dialogul istoric și strategic pe care l-am construit în timpul ultimilor ani poate continua și de aceea am căzut de acord să ne întâlnim la Moscova. Am avut discuții fructuoase, substanțiale, concentrate pe tensiunile actuale și căile de dezescaladare, cum ar fi garanțiile de natură să asigure securitatea și stabilitatea pe continentul nostru”.

Macron a reamintit despre cât de ușor este să începi un conflict, si cât de greu este să îl termini

„Nu putem risca, în mod colectiv, să vedem spectrul confruntării, al instabilității și al dezordinii revenind în Europa (...). Întotdeauna e ușor să începi un conflict, dar e mult mai greu să îl termini și să construiești o pace durabilă”, a subliniat președintele francez. „Știu că multe țări din Uniunea Europeană au trăit secolul XX în mod diferit, nu ca Franța. Nu putem uita acest lucru, nu a dispărut în ultimii 30 de ani. Dar nu ne putem, totuși, în mod colectiv, cu toții împreună, să ne expunem la riscul unei noi confruntări a sferelor de influență, la instabilitate, la dezordine în Europa. Acest lucru va crea noi resentimente, noi amenințări”, a mai spus Macron.

Moscova nu cere altceva decât garanții concrete de la Occident

Emmanuel Macron a declarat că Rusiei ar trebui să i se propună garanții concrete de securitate: „Stabilitatea și dezescaladarea trebuie să se bazeze pe ceea ce am convenit în urmă cu 30 de ani, dar și, având în vedere noua situație, să găsim noi soluții comune pentru a menține stabilitatea și securitatea. Președintele Putin și cu mine am luat în considerare mai multe opțiuni, voi lucra la aceste opțiuni și știu că și el, în răspunsurile sale către NATO și SUA. Vom avea acest dialog și sunt sigur că împreună cu toți participanții vom obține rezultate. Nu va fi ușor, dar am încredere că va funcționa”.

Pe de altă parte Biden amenință gazoductul

Biden a făcut un jurământ categoric de a închide controversatul gazoduct Nord Stream 2 din Rusia către Europa, dacă Moscova trimite forțe peste granița cu Ucraina, așa cum a făcut-o în timpul anexării Crimeei în 2014.

„Dacă Rusia invadează – asta înseamnă că tancuri sau trupe trec granița cu Ucraina, din nou – atunci nu va mai exista Nord Stream 2”, a declarat Biden într-o conferință de presă comună la Casa Albă cu Scholz.

„Îți promit”, a spus Biden, „vom pune capăt”.

Oficialii americani spun că Moscova a adunat 110.000 de militari lângă granița cu Ucraina și este pe cale să adune o forță suficient de mare -- aproximativ 150.000 de soldați -- pentru o invazie la scară largă până la mijlocul lunii februarie.

Macron a declarat luni o cifră de 125.000 de soldați ruși. Iar Rusia insistă că nu are de gând să atace și, în schimb, și-a prezentat propriile cereri de garanții de securitate. Macron, a cărui țară conduce în prezent Uniunea Europeană, a încercat să se poziționeze drept figura cheie a UE în negocierile cu Rusia.

Noul guvern al Germaniei a fost criticat din partea Ucrainei și a unora din Statele Unite din cauza acuzațiilor că nu se implică pe deplin în eforturile conduse de SUA de a respinge presiunea militară rusă asupra Ucrainei.

Scholz a spus că el și Biden au fost „absolut uniți” în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, deși a evitat în mod repetat să menționeze conducta Nord Stream 2.

Kremlinul, asaltat de liderii lumii

Biden a reacționat la acumularea de trupe rusești oferind 3.000 de forțe americane pentru a consolida flancul estic al NATO, un grup de trupe sosind duminică în Polonia.

Marea Britanie a declarat luni că încă 350 de trupe britanice vor fi trimise la granița cu Polonia, iar Germania a anunțat că alți 350 dintre soldații săi vor merge în Lituania.

În timp ce Scholz se afla la Washington, ministrul său de externe, Annalena Baerbock, a fost la Kiev împreună cu omologii săi cehi, slovaci și austrieci pentru o vizită de două zile.

Scholz însuși va fi la Moscova și la Kiev săptămâna viitoare pentru discuții cu Putin și Zelensky. La sfârșitul acestei săptămâni sunt așteptate și vizite la Moscova ale secretarilor britanici de externe și ai apărării, relatează france24.