Vladimir Putin ar fi vrut, în 2003, când a fost elaborat Memorandumul Kozak, să trimită trupe de ocupație rusești în Republica Moldova, sub pretextul garantării statutului de țară federală.
Planul lui Putin și reacția lui Voronin
Analistul politic Igor Boțan a relatat, la emisiunea „Realitatea te privește”, că atunci când a fost elaborat Memorandumul Kozak, Vladimir Putin a vrut să trimită în Republica Moldova 2000 de soldați, ca trupe care să garanteze statutul de „stat federal”, cu trei subiecți, Moldova, Transnistria și Găgăuzia.
Din această cauză, fostul președintele al Republicii Moldova Vladimir Voronin ar fi refuzat să semneze documentul, a mai spus Boțan.
El a explicat că Memorandumul Kozak, numit astfel după inițiatorul său, fostul vicepremier rus Dmitri Kozak, fusese parafat și expediat la Moscova, dar ulterior a fost transmis Chișinăului cu modificări.
„Când a fost elaborat planul Kozak, textul parafat a fost transmis la Moscova. Când a venit înapoi, era introdusă o clauză suplimentară privind intenția Rusiei de a disloca deja pe partea dreaptă a Nistrului 2000 de soldați care ar fi trebuit să garanteze statutul de stat federal, cu trei subiecți. Atunci președintele Voronin a declarat că asta contravine statutului de neutralitate”, a declarat Igor Boțan.
Igor Boțan / SURSA FOTO: captură video
Putin și neutralitatea Republicii Moldova
Acesta crede că includerea statutului de neutralitate în Constituție de către autoritățile de la Chișinău a fost făcută pentru a evita atragerea Republicii Moldova în acordul de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente (CSI).
Profesorul Nicolae Osmochescu a explicat că cei care insistă azi cu privire la statutul de neutralitate greșesc, pentru că acesta poate fi încălcat de alte țări. Iar Igor Boțan a adăugat că neutralitatea nu este o garanție în sine, mai ales în raport cu regimul agresiv și revizionist al lui Vladimir Putin, din Rusia, care a încălcat toate legile și reglementările internaționale prin atacul asupra Ucrainei. „Cum a fost garantată securitatea Ucrainei, când a fost convinsă să renunță la armele nucleare, după care hârtia, respectivul memorandum, a fost aruncat la coșul de gunoi”, a mai spus Boțan.
Ce este Memorandumul Kozak
Planul Kozak viza rezolvarea situației din Transnistria, regiune separatistă aflată sub ocupația trupelor Rusiei de mai bine de trei decenii. Acesta prevedea transformarea țării într-o republică federală, iar pentru Transnistria un statut egal în cadrul acestei federații.
Dar, cum Diavolul se ascunde în detalii, Memorandumul Kozak cuprindea o prevedere de natură a arunca în aer guvernabilitatea Republicii Moldova. Proiectul includea înființarea, la Chișinău, a unui parlament bicameral, format dintr-o cameră inferioară și un senat.
Dar toate deciziile camerei inferioare ar fi urmat să fie sancționate de Senat, în care reprezentarea era extrem de disproporționată în favoarea Transnistriei și Găgăuziei. Senatul urma să aibă 26 de membri, dintre care 13 aleși de camera inferioară, 9 de Trasnsnistria și 4 de Găgăuzia, ceea ce ar fi însemnat o pondere de 50% pentru cele două regiuni, care au împreună doar 18% (4% Găgăuzia și 14% Transnistria) din totalul populației Republicii Moldova.
Planul a stârnit proteste ample la Chișinău, iar după ce Putin a forțat nota dorind trimiterea de trupe de ocupație pe malul drept al Nistrului, Republica Moldova a refuzat semnarea Memorandumului Kozak.