Mihai Necolaiciuc susține că înainte de a fi schimbat a făcut două greșeli: nu a dat lucrarea de fibră optică unor ruși și a cerut iranienilor să achite CFR costul a 200 de locomotive. Fostul director al CFR, încarcerat la Poarta Albă, spune că Adrian Năstase i-ar fi cerut lui Miron Mitrea să-l schimbe din funcție, ca să aibă Dana Năstase un „confort”. „La Rahova jucam tenis cu Dan Voiculescu și, de obicei, îl lăsam să mă bată”
Mihai Necolaiciuc, „Țarul CFR”, este încarcerat de un an și opt luni la Penitenciarul Poarta Albă. Foarte revoltat, fostul director al CFR susține că pentru condamnarea sa la 8 ani de închisoare pentru abuz în serviciu nici nu trebuia să treacă pragul pușcăriei. După 35 de ani de activitate neîntreruptă în CFR, în ultimii 13 ani, viața lui Mihai Necolaiciuc a avut un parcurs demn de scenariul unui film de aventuri. De pe plajele luxoase ale Floridei, unde a fugit pentru a scăpa de arestare, sau din jungla din Venezuela, unde s-a ascuns o vreme, Necolaiciuc spune că pentru a-și apăra onoarea și numele s-a întors acasă pentru a-și dovedi „nevinovăția”, ajungând în pușcărie.
La interviul cerut de EVZ, deținutul Mihai Necolaiciuc a venit pregătit cu un vraf de documente, frumos ordonate. Știe pe de rost codurile penale. Are un aspect îngrijit și poartă o cruciuliță din lemn la gât.
Evenimentul zilei: Ați fost încarcerat aici, la Poarta Albă, în 23 noiembrie 2016.
Mihai Necolaiciuc: Nici nu trebuia să intru la închisoare pentru că depășisem fracția. La 23 noiembrie 2016 făcusem deja 1.228 de zile, aresturile preventive. Și mie îmi trebuiau 974 de zile. Că am și peste 60 de ani și fac numai o treime. Deci mie îmi trebuia, din 8 ani, să fac 2 ani și 8 luni. Și am 3 ani și 2 luni depășire de fracție. Deci am șase ani aproape, de când fac pușcărie. Zi la zi!
„Prejudiciul de 100 milioane de euro nu există. Procurorii au pus presiune pe instanță”
-Dar la început nu trebuia să stați în carantina de 21 de zile?
-Nuu. Deci eu am venit pe 23 noiembrie și pe 26 am intrat deja la Comisia de liberare din penitenciar. Care a propus liberarea mea, fără discuție. Așa mi s-a întâmplat și la Rahova. Am intrat vineri și luni am intrat la Comisia de liberare. Și acolo am obținut vreo patru comisii și asta m-a determinat să nu mai stau în ochii lor, acolo, să vin la Constanța. Să stau mai bine aici, după cum se vede. Asta e marea mea greșeală. La mine sunt opt amânări, cred că bat orice record din toată țara asta.
-Ați fost condamnat la opt ani închisoare pentru abuz în serviciu. Ați fi supraevaluat achizițiile în CFR aducând un prejudiciu de 100 milioane de euro.
- Știți cum e cu supraevaluarea asta? A spus și judecătorul american, pentru că eu am fost anchetat și în Florida. Prețul supraevaluat este luat din prețul pieții. Eu eram cel care semnam, aprobam, nu ceream. Se făcea un plan de achiziții pentru anul următor în CFR sau la Bursa de Mărfuri. Și judecătorul american chiar a zis: „Unde vă treziți, asta numai în comunism există. Prețul este negocierea directă între beneficiar și bursă”.
-Ați dat 6 milioane de lei pe sacul de ciment când prețul era de 150.000 de lei?
- A, și unde e cimentul acela ? Că nu e judecat nicăieri. Este o hârtie, în final, în care scrie că toate prețurile se încadrează în tarife. Nici măcar un cancioc nu e în plus. Și altceva. Aveam mulți directori în subordine. Puteam să le spun eu să ia cu 3 sau cu 6 lei? Absolut toate tarifele erau avizate prin Bursă. Semnam zilnic sute de dosare și 140 ordine de plată.
-Și s-au adunat 100 milioane de euro?
-În instanță am cerut la contabilitate dacă au un prejudiciu. Și au dat că nu există prejudiciu. Dar procurorul zice că nu este în regulă. Și atunci directorul, pus după mine, a spus că o să decidă instanța dacă este prejudiciu.
-Deci, dumneavoastră nu recunoașteți acest prejudiciu?
-Păi să vă spun și de ce. Judecătorul a decis expertiză și trei comisii de expertiză au spus că nu există prejudiciu. Și procurorul le-a făcut dosar penal tuturor experților. Dosar care, ulterior, s-a clasat. Dar, în timpul procesului, niciunui expert nu i-a mai ars să facă vreo expertiză.. O femeie plângea și a spus că nu îi mai trebuie așa ceva. Unul singur a fost mai tare, nu s-a speriat. A spus că ce a afirmat rămâne valabil în instanță. Putem să o numim presiune, nu?
„Participarea DNA în procesele de eliberări condiționate nu se justifică”
Mihai Necolaiciuc crede că factorul decisiv în eliberarea condiționată a deținutului este Comisia de liberări din penitenciar. Iar prezența procurorului DNA la procesele în care se judecă liberarea condițională ar fi ilegală.
Evenimentul zilei: Care este istoricul demersurilor făcute de dumneavoastră pentru liberarea condiționată din penitenciar?
Mihai Necolaiciuc: Vă spun ce mă doare mai mult. Am trimis două excepții de neconsti tuționalitate la Curtea Constituțională, pentru termenul de reiterare și pentru Comisia de liberare din penitenciar care trebuie să aibă rol decisiv în eliberarea condiționată a deținutului. Să nu mai sufere atâția oameni care sunt în pușcărie. Iar domnul Valer Dorneanu, care mă cunoaște foarte bine, le ține de un an de zile și nu le dă. Asta, deși Tribunalul spune că sunt pertinente și se încalcă Constituția. În opinia specialiștilor, termenul de reiterare în cazul cererii de liberare condiționată decurge de la data stabilită de Comisia de liberări din penitenciar, nu de la pronunțarea definitivă a instanței. Eu am pierdut, în acest fel, în închisoare, peste un an. Iar Comisia de liberare, care este a doua excepție, să aibă rol decisiv in eliberarea condiționată a deținutului. Participarea DNA nu este oportună pentru că nu este statuată. Probabil că au făcut niște protocoale, cum s-au tot făcut între ei. Nu le văd justificarea. Nu văd de ce DNA-ul trebuie să participe și la liberare și la unde ne îngroapă.
-Cât de importante sunt în emiterea sentinței de liberare condiționată dovezile de îndreptare în penitenciar?
-Judecătorii ar trebui să țină cont de Recomandarea REC a comitetului de miniștri către statele membre UE cu privire la liberarea condiționată. Acolo scrie că deținutul poate fi eliberat condiționat dacă îndeplinește criteriile, ținând cont că „costurile financiare de executare a pedepsei cu închisoarea reprezintă o povară grea pentru societate și că cercetările au demonstrat că detenția, deseori, are efecte negative și nu sporește efectul de reabilitare a inculpaților”.
„Nu a plătit nimeni vreo 2 milioane de dolari”
Fostul director al CFR, Mihai Necolaiciuc, vorbește deschis despre cei care ar fi contribuit la înlăturarea și schimbarea lui din funcție. S-ar trage de la niște contracte pe care le-a anulat, supărând astfel serviciile.
Evenimentul zilei: Iar în CFR pe cine ați supărat? Erați un pericol pentru cineva ?
Mihai Necolaiciuc: Da, pentru că nu iertam pe nimeni. Cu directorii aveam o relație ca de la șef la director. Și niciodată nu le-am cerut nimic, niciodată nu am făcut o împărțeală de bani sau mai știu eu ce. Eram foarte sever.
-Bun, și numai severitatea asta v-a adus la pușcărie?
-Pe lângă asta, eu am avut două probleme foarte grele pe care le susțin și acum. Una era fibra optică, pe CFR, care trebuia dată la ruși. Și am preferat să o dau unui general de la SRI ca să am siguranța că nu ne-o ia nimeni. I-am dat tronson să își facă și el treaba.
-Care era legătura cu rușii, că nu am înțeles?
-Păi rușii au vrut să o preia, dar nu rușii, o firmă de-a lor. Cum e GFR-ul. Mergeți acolo la ei, se vorbește rusește. Fibra optică era bine concepută de mine și e bine că nu am dat-o la ruși.
-Și cealaltă problemă?
-Aveam vreo 10 locomotive trimise în Iran. Miron Mitrea mă trimite acolo să văd ce e. Cum am ajuns, primarul Teheranului, care a fost după aceea președintele Iranului, a zis: „Sper că dezvoltăm relațiile în continuare”. Am zis: „Da, sunt de acord cu voi, dar vrem banii”. Nu a plătit nimeni vreo 2 milioane de dolari. Nici acum nu sunt plătite. Noi aveam și managementul de 200 de oameni care lucrau acolo, piese trimise, locomotive transformate la căldură, făcute special. Nu au plătit, am trimis ordin să le ia de acolo și am adus locomotivele în țară. Două luni de zile le-a păzit SRI-ul, că vor pleca înapoi în Iran. Și am mai fost chemat, nu-i mai dăm nume, să fac un alt contract cu Iranul, cu 20 de locomotive. Am refuzat. În două săptămâni am fost schimbat.
-Schimbat pentru niște locomotive?
-Pentru niște locomotive care fiecare ducea câte o sută și ceva de vagoane. Era un adevărat transport feroviar acolo, în Iran, nu glumă. Și acum făcuse contractul, la fel, dar pentru încă 20 de locomotive. Cine făcuse acele servicii, unde ajungeau banii pentru serviciile de transport pe CFR pentru Iran? Cele 20 au ajuns probabil, în Iran, prin Electroputere. Ar trebui verificat dacă au fost plătite. Mă îndoiesc.
-Și vă considerați o victimă? A cui?
-Cei din servicii își fac intereselor lor și le-a dat mână să facă orice. Cum fac în toată lumea. Ei sunt cei mai tari, ei schimbă tot. SRI-ul nostru credeți că face de capul lui? Să fim serioși.
Fugarul Mihai Necolaiciuc, afacerist în SUA, inginer de căi ferate în Venezuela
Dat în urmărire internațională, „Țarul CFR” a pribegit aproape 7 ani în lume, pe trei continente, până în 2011 când a fost adus, încătușat, precum cel mai periculos infractor, în țară.
Evenimentul zilei: Și dacă toate poveștile cu prejudiciul, cu supraevaluările și alte acuzați nu sunt adevărate, de ce ați plecat din țară?
Mihai Necolaiciuc: Nu am putut să mă mai întorc. Deci, a doua zi după ce m-au schimbat, au fost trei procurori de la PNA, la acea vreme, Macovei, Dumitrescu și Drăghici, care au venit și au ridicat toate hârtiile. Am fost anchetat. Toți trei au dat NUP-uri. Eu am plecat din țară după aceea, în martie 2004.
-Și de ce nu v-ați întors?
- Pentru că s-au emis două mandate de arestare. Eu am fost arestat în 2009, în America. În Florida. Știau că sunt acolo. Sunt niște amănunte pe care nu o să le spun niciodată pe toate. Am fost judecat de judecătorul de acolo. Aveam un avocat, Jon May, care l-a apărat și pe Noriega, bine cotat, cu 30 de ani vechime. A fost cea mai bună apărare pe care am avut-o în viața mea. Oricum, autoritățile americane mi-au zis că dacă nu vreau să mă întorc nu e vreo problemă. Nu priveau faptele mele ca pe ceva grav.
- Ce ați făcut în Florida până în 2009? Ați cumpărat apartamente cu 1,2 milioane de dolari?
-În America, ei au venit la mine. Ei mi-au prelungit viza în trei zile, dar nu aveam voie să lucrez. Am cumpărat trei apartamente cu bani din bancă și chiar am prins un deal foarte bun. Le-am închiriat unei case de avocatură din Miami și luam 10.000 de dolari pe lună. După ce m-au arestat, banca mi-a luat înapoi apartamentele. Asta e toată filozofia, erau apartamente normale. Iar în Venezuela am stat vreo 8-9 luni. M-am descurcat, însă: una că se plătea la negru, iar ceea ce se făcea acolo, mie îmi era frică să văd.
-Cum ați fost privit ca și specialist în Venezuela?
-Toată lumea știa. În două zile, mă întrebau ce faci dom director? Dar cum se lucra acolo, nu avea nimic în comun cu siguranța circulației. De aceea am plecat. Mi-am făcut și cetățenie la ei, în Venezuela. Iar revenirea în țară eu am cerut-o americanilor și mi s-a aprobat. Mobilizat puțin de judecătorul din Florida, care nu vedea vinovăția, am zis că mă duc să mă apăr în România. Am un băiat mai mare și doi copii minori care trebuie să îmi poarte numele. Și am zis că vreau să îmi apăr numele.
„Zgonea a fost muncitor necalificat la mine”
-Ați aflat, până la urmă, de ce ați fost schimbat din funcție?
-De fapt, a fost o luptă între Adrian Năstase și Miron Mitrea. S-au certat tot timpul. Și nu mă feresc, Adrian Năstase i-a cerut lui Mitrea, „fă-mi și mie un confort în casă”, cerându-i să mă schimbe. Nu o să îmi iasă niciodată din cap exprimarea asta. Ăsta era de fapt confortul pe care îl pretindea Dana Năstase care, de fapt, conducea tot. Dar ea nu a putut niciodată „să intre” pe Calea Ferată pentru că nu i-am dat voie. Totdeauna când voia, o trimiteam la Mitrea, du-te la el. Probabil că îi încurcam eu, nu știu. Și s-a făcut un dosar pe linia Poliției Feroviare. Năstase l-a pus pe unul să facă o plângere penală și DNA a amplificat-o.
-Deci i-a făcut „confortul”?
-Păi l-a făcut, pentru că Mitrea nu avea soluție. Năstase era prim - ministru.
-Dar doamna Năstase era atât de puternică?
-În fața lui, da. Ea nu vorbea. Avea doi care se ocupau. Prin prisma lui, ea avea afaceri peste tot. Dacă a făcut ea inclusiv treaba aceea cu fostul șofer al lui Traian Băsescu. A venit SPP-ul și l-a luat pentru Dana Năstase. Ce credeți că facea cu el? Mi-a spus că în casa în care locuiau Băsescu, Năstase și, sus, Văcăroiu, înainte, când el conducea mașina lui Băsescu, dimineața când pleca la treabă îl aștepta cu ușa deschisă. Acum, când l-a luat Dana Năstase, șoferul o aștepta cu ușile deschise până când Băsescu ieșea din casă, ca să vadă că lucrează la ea. Nu făcea nimic. Minte de copii mici.
-A ieșit și că sunteți rudă cu soția lui Traian Băsescu...
-Da, pe copiii mei îi cheamă Traian, după tatăl meu, și Maria Magdalena. De aici, probabil confuzia. Nu-i adevărat.
-Și de unde a ieșit că v-a nășit copiii?
-De unde a ieșit și că am și banii. Eu tot timpul am fost o minge politică. De câte ori au fost alegeri, a ieșit Necolaiciuc. Ba că era Mitrea, ba că era Băsescu. Acum, în ultima perioadă m-au mai lăsat. I-am zis și ăstuia de la Antena 3, Dan Voiculescu, eram cu el la Rahova, să nu mai apar toată ziua pe sticlă. „Din momentul ăsta nu mai aveți nicio problemă cu Antena 3”, mi-a promis. Jucam tenis cu el și de obicei îl lăsam să mă bată. A fost suficient să îl bat o dată și a doua zi eram, din nou, la Antena 3. Îl întreabă Sorin Pantiș: „Șefu`, iar a apărut?” Iar Voiculescu a răspuns: „Nu am cum să dau în Băsescu fără să dau în Necolaiciuc.”
-Cunoșteați mulți politicieni…
-Îi știam pe toți. Hrebenciuc, Dorneanu, Zgonea, care a fost muncitor necalificat la mine. Mă aveam bine cu ei când eram directorul CFR. Însă veneau mulți deputați și senatorii. Le spuneam, care e pentru obște să intre, care nu, să aștepte. Aveau afaceri pe calea ferată. Că firma aia dă faliment, e distrusă. De fapt ce voiau, luau 10 % sau cât îi luau aceluia. Toți erau cu așa ceva. Acum nu sunt? Din parlamentarii ăia puși acolo, 10% sunt buni. Ceilalți sunt pe bani.
-Ce faceți după ce ieșiți din penitenciar?
-Ies la pensie, ce mai pot face? Nici pensie nu am. Nu am niciun venit. De unde să plătesc prejudiciul? Dacă aveam 100 de milioane mai veneam eu încoace? Dacă îi aveam, nu-i vedea nimeni timp de nu știu câți ani?
-Cum vi se pare că arată CFR-ul acum?
-Se spunea că am furat eu calea ferată. De ce nu merge acum? Vă spun eu. Au greșit gândind că „buni sunt oamenii care sunt (în sistem), dar mai buni sunt oamenii noștri”. Băgând politicul și băgând niște nulități în funcție, se fac de râs pe unde merg, pe la Uniunea Europeană etc. Nu știu, nu au nicio tangență cu CFR-ul. Și dacă nu ești de acolo, și nu ai școala de acolo, nu poți nimic. Îl aduci pe acela de la cofetărie și îl pui la calea ferată. Ce să facă acolo? Îl ascultă pe unul și pe altul. Băgând politicul în funcțiile de execuție, o să ajungă să ridice numai paleta când trece trenul.