Punctul slab al lui Nicușor Dan, scos la lumină. Ce spune un fost consilier prezidențial despre deciziile luate de șeful statului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, fost consilier prezidențial, a vorbit despre una dintre slăbiciunile pe care le observă la președintele Nicușor Dan. Oficialul a afirmat că șeful statului are uneori un ritm prea lent atunci când trebuie să ia anumite decizii.

De ce este perceput Nicușor Dan ca fiind prea lent

Sorin Costreie a explicat că ritmul de lucru al președintelui poate fi diferit de cel cu care sunt obișnuiți oamenii din jurul său.

„Este, cred, uneori prea încet în anumite reacții și zăbovește prea mult asupra anumitor decizii”, a declarat ministrul Educației.

Potrivit ministrului, această diferență devine mai ușor de înțeles pe măsură ce o persoană ajunge să îl cunoască mai bine pe Nicușor Dan.

Trucul restaurantelor cu alunele, nucile și măslinele. Cum câștigă de pe urma ta

Mâncărurile bizare din Epoca de Aur: Ce produse de o calitate îndoielnică erau nevoiți românii să consume înainte de 1989

„Noi, toți ceilalți, care poate suntem învățați altfel, suntem în alt tempo. Dar acolo, într-adevăr, din perspectiva noastră, pentru că în clipa în care începi să îl cunoști îți dai seama și de ce se întâmplă lucrurile așa”, a declarat Sorin Costreie.

Sorin Costreie. Sursa foto Captură video

Sorin Costreie vrea două ministere pentru educație. Cum ar urma să fie împărțite responsabilitățile

Ministrul Educației, Sorin Costreie, consideră că învățământul preuniversitar și cel universitar ar trebui administrate de ministere separate. Oficialul susține că această organizare ar permite o mai bună reprezentare a nevoilor celor două sisteme și afirmă că susține de mai mulți ani o astfel de schimbare.

În prezent, cele două domenii sunt coordonate de aceeași structură guvernamentală, însă PSD a desemnat și un ministru delegat pentru învățământul preuniversitar.

Întrebat despre autonomia sa în Guvern și despre modul în care vor fi stabilite politicile din educație, Sorin Costreie a afirmat că deciziile ar trebui pregătite la nivelul ministerului, cu acordul premierului, care coordonează activitatea Executivului.

„Eu sper să fie făcute doar în minister și cu acordul normal al premierului, pentru că el coordonează întregul Guvern”, a explicat ministrul.

De ce susține Sorin Costreie separarea celor două sisteme de învățământ

Ministrul a explicat că ideea împărțirii responsabilităților între două ministere face parte din viziunea sa asupra organizării educației. Acesta a invocat existența a două legi distincte, adoptate în 2023, care reglementează învățământul preuniversitar și cel universitar, deși ambele domenii se află sub coordonarea aceleiași instituții.

„Eu le-am cerut și dacă vă uitați la ce am declarat în ultimii ani și e parte dintr-o viziune, eu cred cu tărie că trebuie să separăm în sensul bun aceste două subsisteme. Adică deja din 2023, de când avem două legi organice, noi avem două legi organice, pentru învățământul preuniversitar și pentru învățământul univers, dar avem un singur minister și aici sunt mai multe argumente. De ce ar trebui să fie situația cum este astăzi, adică cu doi miniștri? Un prim argument ar fi practica europeană”, a explicat oficialul.

Ce exemple europene invocă ministrul Educației

Sorin Costreie a făcut referire la mai multe state europene în care responsabilitățile pentru învățământul preuniversitar și cel universitar sunt distribuite între ministere diferite. Acesta a menționat și țări în care domeniile sunt gestionate de miniștri diferiți, chiar dacă fac parte din aceeași structură guvernamentală.

„Dacă ne uităm în Franța, în Suedia, în Polonia, în Danemarca, în multe țări din Europa avem două ministere. În Finlanda este exact cum e la noi un minister, dar cu doi miniștri. În Spania avem trei ministere, că vorbeam și de cercetare, avem preuniversitar, universitarul și cercetarea, ceea ce nu cred că e benefic. Eu vorbesc pentru spațiul nostru românesc. Eu cred că cercetarea trebuie să stea împreună cu universitarul”, a afirmat Sorin Costreie.

Potrivit ministrului, separarea ar putea contribui la o reprezentare mai bună a particularităților fiecărui nivel de învățământ. Acesta a explicat că pot apărea neînțelegeri atunci când conducerea ministerului este asociată predominant cu unul dintre cele două sisteme, iar reprezentanții celuilalt domeniu consideră că nevoile lor nu sunt suficient reprezentate.

În ceea ce privește cercetarea, Sorin Costreie consideră că aceasta ar trebui să rămână asociată învățământului universitar, nu să fie administrată separat.

„Un minister care deocamdată e cu doi miniștri, dar eu cred că benefic ar fi să ajungem la două ministere în care cele două sisteme sunt gestionate. Și noi avem două legi acum, de oameni din sistem care au o anumită legitimitate și care au un anumit ecou la colegii lor”, a conchis ministrul.