Una dintre cele mai importante pârghii ale Federației Ruse în Ucraina a fost întotdeauna aprovizionarea și dependența de furnizarea de gaz.
Nu e vorba că și Rusia e dependentă de Ucraina, pe teritoriul căreia tranzitează o mare parte din cantitățile de gaz trimise către Europa. De aceea Gazprom face eforturi majore pentru a găsit rute alternative, jucând mai întâi cartea South Stream, astăzi încercând deturnarea cantităților de gaze către Europa prin Turkish Stream, un proiect care și acesta stagnează în forma desenului și crochiului pe hârtie.
Evaluările curente arată că Ucraina va scăpa de Rusia ca furnizor de gaz în 2025. În primul rând pentru că are propria sa producție. Mai mult, la o evaluare privind costul consumului per mia de dolari producție, la eficiența României, Ucraina ar avea întreaga nevoie de gaz acoperită din producție internă. E adevărat că e un drum lung până la acest nivel de eficiență, dar câțiva pași importanți s-au făcut, de nevoie, deja.
Astfel, în 2013, Ucraina consuma circa 50 de mld metri cubi de gaz. În 2014, cantitatea s-a redus la 42 de miliarde pentru ca în anul 2015 să meargă spre o cantitate consumată de 35 de miliarde metri cubi. Căderea consumului s-a făcut nu pe seama reformelor schimbării mixului energetic sau a eficientizării consumului prin tehnologii noi sau economii, ci s-a realizat doar prin scăderea producției și a nevoii de gaz. Principala zonă industrializată a Ucrainei, mare consumatoare de gaz și ca efect al dependenței create de gazul ieftin, a fost exact Donbasul ocupat. Astăzi, această regiune ocupată de trupele ruse nu mai e aprovizionată cu gaz de către Ucraina, care nu mai plătește aceste cantități.
Ne puteți urmări și pe Google News
Spuneam că nu am ajuns încă la nivelul unor reforme directe, conștiente ale consumului de energie care să fie mai eficient. Însă un asemenea efort poate interveni imediat după ce efortul de război și perioada de confruntare directă e depășită. Ba chiar reformele pot începe concomitent. E adevărat că Ucraina a pierdut o sursă importantă, cea venind din gazul de șist, după retragerea de facto a Chevron. Vorbim aici de zone bogate în gaze de șist care sunt situate tot în est, deci accesul e periculos sau nesigur, de unde și reticența unui investitor de această magnitudine.
Cert este că astăzi putem spune că Ucraina funcționează bine mersi cu gazul cumpărat de la Gazprom în avans și reușește săși acopere nevoile. Deși e tributară efortului de război, are o economie răvășită și o scădere economică majoră, cu probleme în domeniul menținerii pe linia de plutire la nivel financiar, fiind în negocieri cu principalii creditori pentru restructurarea datoriei, Ucraina reușește să-și plătească - iată, pentru a doua iarnă consecutiv - datoriile la gaz, ba chiar consumul de gaz în avans, fără a fi tolerată nici o întârziere din partea Rusiei.
Mai mult, acum suntem în a doua lună de când Ucraina nu mai achiziționează nici un metru cub de gaz pentru consumul curent, toată achiziția în discuție astăzi mergând în zona de stocare, în depozitele ce vor fi folosite la iarnă. Ucraina a intrat în trendul normal al unui stat european: reducerea consumului de gaz natural, reorientarea spre alte elemente din mixul energetic, reorientarea spre alte piețe și interconectarea cu statele europene de unde se aprovizionează alternativ cu gaz. Urmează efortul de creștere a eficienței economice a gazului și sustenabilitatea dezvoltării din producție proprie, cu reducerea importurilor din partea unui furnizor atât de imprevizibil și cu care se află în război deschis.
În întreaga ecuație nu a intrat încă deloc componenta procesului pe care Ucraina îl pregătește împotriva Rusiei pentru ocuparea Crimeii. Sumele vehiculate ca despăgubiri pentru preluarea peninsulei și a întregii economii, pentru naționalizarea unor capacități și preluarea automată a altora, în special a întreprinderilor de stat ucrainene, se ridică la sume impresionante. Nu e un proces care se va încheia mâine, dar costurile pe zona de preluare a proprietăților se anunță la sume amețitoare, iar pronunțarea finală pe zonă pur economică ar putea băga Rusia în faliment.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
