Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Panaceu pentru imigranți: traficul cu pașapoarte siriene false care deschide calea accederii în Europa
Criza imigranților a avut loc în momentul în care a apărut o știre ce confirmă datele Frontex privind existența unei adevărate industrii de plasare a imigranților, practic din întreaga lume, în Europa, pe baza prezumției că vorbim despre sirieni și irakieni ce fug din calea războiului și care ar avea nevoie de protecția comunității internaționale pentru a obține statutul de refugiați de război.
Ei bine, în afara rețelelor criminale de imigranți, a apărut un alt tip de trafic, cel de acte siriene false, fapt ce ridică suspiciuni majore privind implicarea autorităților siriene în acest exod.
Directorul executiv al Frontex, agenţia europeană de supraveghere a frontierelor, a atras atenţia asupra traficului cu paşapoarte siriene false, ce are loc mai ales în Turcia, pentru a facilita intrarea imigranţilor în Uniunea Europeană. Există persoane care ajung în Turcia, cumpără paşapoarte siriene false „pentru că au înţeles, în mod evident, că există un efect de halou, având în vedere că sirienii obţin dreptul de azil în toate statele Uniunii Europene”, a afirmat Fabrice Leggeri, directorul Frontex.
Persoane care folosesc paşapoarte siriene false vorbesc adesea în limba arabă. Ele pot fi originare din Africa de Nord, din Orientul Mijlociu, dar au mai degrabă un profil de migrant economic”, a explicat Leggeri. Directorul Frontex a legat, mai degrabă, acest exod de terorism și problemele de securitate europene, susținând că „astăzi nu există elemente obiective pentru a spune că terorişti potenţiali au intrat în Europa în acest mod”, chemând totuşi la „vigilenţă la toate frontierele noastre”.
Datele privind traficul de acte de identitate siriene falsificate deschide un nou dosar, care este paralel cu cel al combaterii rețelelor de traficanți și vizează capacitatea de identificare a actelor siriene false, dacă originea e una aparținând rețelelor criminale ilegale, dar și capacitatea de a identifica, în mod direct, un locuitor al Siriei, eventual din zona de confruntări, cu dreptul de a solicita statutul de refugiat, dintre alți cetățeni arabi provenind din alte zone, și care au procurat actele fie de la rețele de falsificatori, fie direct de la autoritățile siriene, care ar fi astfel implicate direct în exodul de refugiați din ultima lună.
Directorul executiv al Frontex şi-a reînnoit apelul la trimiterea de efective suplimentare de gărzi de frontieră din ţările UE în Grecia, pentru a permite înregistrarea tuturor imigranţilor care ajung în acest stat, la graniţa exterioară a Uniunii. Până la urmă, baza legală a Schengen și regulamentele Dublin presupun că imigranții care cer statut de refugiat și drept de azil trebuie înregistrați în prima țară a UE/membră a Schengen în care intră, trebuie verificați dacă pot primi statut de refugiați sau nu, și cei care nu îndeplinesc condițiile trebuie returnați către statele limitrofe UE, care au acorduri de liberă circulație fără vize cu UE și, în subsidiar, acorduri de readmisie cu statele UE, deci ar trebui să recupereze și să primească imigranții care nu se califică la statutul de refugiat de război și trebuie retrimiși în țările de origine.
Un alt subiect generat complementar de această discuție este cel al țărilor de origine sigure. Ideea de a considera că unele state de origine sunt astăzi sigure și nu există refugiați de război provenind din asemenea state e una legitimă pentru UE. Astfel, Comisia a propus ca statele Balcanilor de Vest și Turcia să nu mai reprezinte state ce pot genera refugiați de război.
Pe de altă parte, există o întreagă dezbatere dacă statele unde este în derulare un conflict reprezintă o calificare pentru întreaga populație a acelui stat drept refugiat de război sau, cazul clasic, orice proces de acordare a statutului de refugiat presupune probarea individuală a faptului că solicitantul se afla în zonă de conflict, i-a fost distrusă casa și mijloacele de trai și mai ales că viața i-a fost pusă direct sub amenințare de derularea operațiunilor în locul de reședință în care se afla. Cu alte cuvinte, dezbaterea actuală vizează deopotrivă soluționarea cazurilor cu titlu individual și al familiilor pe baza situației de război și lupte directe, care- l afectează în mod concret pe solicitantul statutului de refugiat și al azilului, și nu pe baza unui criteriu de naționalitate. Și un asemenea filtru ar rezolva problema falșilor sirieni care încearcă intrarea în grup în Europa și obținerea azilului bazat pe simpla cetățenie de origine.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
