PULSUL PLANETEI. Marele Zid chinezesc la frontiera ucraineano-rusă

Soluția Marelui Zid Chinezesc, ca soluție de securitate în fața invaziilor, va fi aplicată în Ucraina.

 Deși propunerea datează din octombrie anul trecut, având ca destinație blocarea intrării tancurilor ruse pe teritoriul ucrainean, construcția Marelui Zid va începe în aprilie, pe o lungime de circa 2.000 de km a graniței dintre Rusia și Ucraina. Lucrările pentru șanțurile antitanc au început deja din martie, cu 130 km de asemenea șanțuri pentru apărarea frontierei în fața invaziilor.

Modelul zidului de apărare contra atacurilor triburilor nomade central asiatice, ridicat începând din secolul 7 î.e.n de chinezi, pe o lungime de 21.196 km, a fost îmbrățișat și de alte popoare, la scară sensibil mai redusă, firește. Așa a făcut Germania de Est în Berlin, în 1961, la sugestia liderului sovietic Nichita Hrusciov, Zidul Berlinului având însă drept scop blocarea exodului germanilor din Est, aflați sub conducerea comunistă, către Occident, alături de frații lor din RFG, deși numele său oficial era cel de „zid anti-fascist”, sugerând scopul de apărare.

Poate cel mai faimos zid este cel construit de Israel. Marele Zid de 700 km este unul ce separă Israelul de Cisiordania și a fost clădit începând cu 2000-2003, pentru a întrerupe seria de atacuri teroriste sinucigașe în Israel. Ariel Sharon este premierul legat de apariția zidului/ barierei de apărare contra terorismului provenind de la grupurile palestiniene extremiste.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Președintele ucrainean Petro Poroshenko a confirmat construirea așa numitului Mare Zid pe circa 2.000 km din frontiera ruso-ucraineană, fiind puse deoparte deja 300 milioane de grivne, adica circa 12,8 milioane de dolari pentru a începe construcția. „Am alocat parțial finanțarea pentru acest proiect. Rămâne o prioritate a guvernului”, a declarat joi Poroshenko, la Harkov. El a insistat însă că principala prioritate actuală a Ucrainei este construcția fortificațiilor defensive în Donbas, la linia de contact cu trupele armate ilegale ruse și pro-ruse, numite de Kiev „ruso-teroriști”. Pentru acestea, Guvernul ucrainean a alocat 800 de milioane de grivne, adica 34 milioane de dolari.

Construcția Marelui Zid din Ucraina va începe în aprilie, potrivit vicepreședintelui Serviciului Pazei de Frontieră a Ucrainei. El a anunțat săparea a peste 130 de km de tranșee antitanc și ridicarea unor obstacole defensive, chiar în luna martie, pe frontiera ruso-ucraineană.

Proiectul are multiple semnificații, dincolo de dubiile privind fie capacitatea de finanțare și realizare a Marelui Zid, în integralitatea sa, fie timpul necesar pentru ridicarea acestei construcții, fie mai ales eficiența investiției. În ce măsură tancurile ruse vor fi blocate de tranșeele anti- tanc, de zidul despărțitor pe frontieră, în contextul absenței unor obstacole naturale sau al prezenței unor puncte obligatorii de trecere, care să poată fi păzite de armata ucraineană, mult mai redusă numeric.

Mai întâi, este vorba despre frica ucrainenilor de invazia rusă. E un lucru de luat în seamă și el trădează impactul anexării Crimeii – prezentat de către Moscova drept o revenire legală a teritoriului la Rusia, de bună voie, după un referendum, e adevărat sub amenințarea armelor trupelor speciale ruse care ocupaseră deja peninsula- dar și agresiunea militară din estul Ucrainei – prezentată și ea, oficial, drept război civil în Ucraina și apărarea rușilor de pretutindeni, ca deziderat al Rusiei, îndeplinit aici de voluntari și soldați ruși aflați în vacanță sau „rătăciți” pe teritoriul ucrainean.

Apoi acest gest trădează și slaba capacitate a Rusiei de a se face atractivă în timp, în ultimii 23 de ani, după prăbușirea URSS, prin proiecte de integrare acceptabile și avantajoase pentru statele din spațiul post sovietic, de a promova un sistem politic și de libertăți atractiv cetățenilor, un sistem economic cu reguli care să garanteze companiilor libera inițiativă și nu spolierea de bani în fața organelor de control fiscal, a structurilor criminale și a statului rus monopolist. Dar, mai ales, de a dovedi respectul pentru suveranitatea statelor foste sovietice și pentru dreptul lor de a alege propria dezvoltare și aranjamentele de securitate, fără un veto impus de Rusia, eventual cu glonțul pe țeavă sau cu mâna pe robinetul de gaze.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.