Pentru prima dată de la încheierea războiului rece, țările NATO vor dezbate, la mijlocul săptămânii în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din statele membre ale Alianței, strategia nucleară a Rusiei.
Miniștrii apărării ai Alianței Nord-Atlantice vor analiza un document secret dedicat acestei probleme, a relatat publicația germană Welt am Sonntag. Dezbaterea a fost provocată de anunțul președintelui Vladimir Putin, potrivit căruia Rusia intenționează să-și completeze arsenalul cu încă 40 de rachete balistice intercontinentale, capabile să străpungă chiar și cele mai sofisticate sisteme de apărare aeriană.
În contextul funcționării Tratatului Start III și al angajamentului reducerii arsenalului nuclear global, în special al celui al SUA și al Federației Ruse, situația dotării forțelor armate ruse, a noii arme înființate, „apărare spațială”, cu 40 de rachete strategice ridică semne mari de întrebare asupra arsenalului nuclear, dar și asupra încălcării setului de acorduri pe domeniul controlului armamentului nuclear strategic. Astfel, nu trebuie uitat că strategia de apărare a Federației Ruse, în varianta anterioară dar consolidată în documentul din decembrie 2014, menționează dreptul asumat de Moscova de a utiliza arma nucleară în conflicte regionale convenționale care ar aduce atingere intereselor fundamentale ale Rusiei.
O asemenea prevedere e greu acceptabilă, odată ce la baza acordurilor privind controlul utilizării armamentului nuclear stă tocmai nerecurgerea la prima lovitură și garantarea posibilității utilizării ca reacție a unor capabilități ce pot distruge complet oponentul. Practic revenim la originea dezbaterii din era nucleară a Războiului Rece marcată de „distrugerea reciproc asigurată”, în condițiile în care generali din Inspecția MApN rus, fără atribuții în materie, dar utilizați în războiul informațional curent, au vorbit chiar despre posibilitatea unei „lovituri nucleare preemptive” în condițiile apărării intereselor fundamentale ruse.
NATO intenționează să analizeze cu atenție posibilitățile reale ale potențialului nuclear al Moscovei, cum ar putea folosi Kremlinul armamentul nuclear în confruntarea cu Occidentul și care ar putea fi consecințele pentru NATO. În plus, nici în cazul Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF) lucrurile nu sunt foarte clare și au apărut acuzații reciproce și date privind încălcarea acordului prin testarea rachetelor rusești. Washingtonul acuză Moscova că a testat racheta de croazieră R-500, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri, și racheta balistică RS-26, care poate amenința întregul teritoriu european al NATO, într-un mod care lezează Tratatul INF. Potrivit adjunctului secretarului american al apărării, Brian Mckeon, Washingtonul pregătește acum răspunsuri pentru a proteja interesele de securitate ale SUA și ale aliaților săi.
De altfel, pe această dimensiune, Moscova a anunțat deja că va considera amplasarea scutului antirachetă al NATO drept o încălcare a acordului INF și că va amplasa, la rândul său, în replică, rachete cu rază medie în Crimeea. Somată să clarifice aceste susțineri, Moscova a anunțat, la nivelul MAE rus, că nu a fost amplasată nici o rachetă, dar că, fiind teritoriu rus acum, opțiunea e deschisă și la îndemâna decidenților de la Kremlin. Pe de altă parte, la Kiev se susține deja că amplasarea de capabilități nucleare pe purtătoare cu rază medie s-ar afla deja în curs în Crimeea, iar relatări multiple ale locuitorilor din regiune și de pe traseul de tranzit arată că aceste rachete au ajuns deja în peninsulă.
Washingtonul ia în calcul o posibilă staționare de rachete de croazieră nucleare terestre în Europa, fapt care, conform Der Spiegel, îi îngrijorează pe aliații europeni ai NATO. În cadrul unei întâlniri precedente a miniștrilor Apărării din cadrul NATO, desfășurată la începutul lunii februarie 2015, germanii și francezii s-au pronunțat în mod vehement împotriva unei reacții la presupusa lezare a Tratatului INF de către Rusia. Pentru marea coaliție din Germania chiar și o dezbatere cu privire la armele cu rază medie de acțiune constituie o problemă sensibilă, de aceea Berlinul urmărește cu „foarte mare îngrijorare” evoluția situației, a declarat Rolf Mutzenich, vicepreședintele fracțiunii SPD în Bundestag.
Cert este că anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei au determinat revenirea lumii la logica Războiului Rece sau chiar a războiului propriu-zis, acolo unde armele nucleare sunt din nou în atenția strategilor, în timp ce lipsa unor capabilități reale de luptă cu arme convenționale ale Federației Ruse, din cauza tehnologiei învechite și a lipsei de capacitate de a produce armamentele din timpul Uniunii Sovietice, o împing să recurgă la amenințarea cu utilizarea loviturii nucleare.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
