Politica
Statul Român refuză să contracareze provocările Budapestei. De ce nu este sărbătorită Ziua Tratatului de la Trianon
- Dosofteea Lainici
- 4 iunie 2023, 08:16
Marcarea oficială de către Statul Român, prin Legea 256/ 2020, a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de pace de la Trianon în România. Întrebarea corectă: care stat român ( cu minuscule..)? Asta scrie într-o postare pe Facebook fostul ministru de Externe și senator PSD, Titus Corlățean.
Titus Corlățean: “În urmă cu exact o lună, la 3 mai 2023, am adresat o interpelare pe tema de mai sus, în plenul Senatului României, decidenților cu responsabilități în materie, începând cu Primul ministru, general al Armatei Române și continuând cu distinși ministri din Executiv. Aveți textul interpelării mai jos, text pe care l-am postat pe contul meu de Facebook la aceeași dată, 3 mai 2023.
3 mai 2023: Am solicitat azi Guvernului României, în cadrul ședinței de plen a Senatului, să mă informeze cu privire la măsurile pe care intenționează să le adopte pentru marcarea oficială în cursul acestui an a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România (tratat de pace încheiat la 4 iunie 1920 de cele 16 puteri aliate și învingătoare în Primul Război Mondial, între care și România, cu noua entitate statală, Ungaria), o zi fundamentală pentru istoria românilor și pentru unitatea statului român, după decizia istorică de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia
Reamintesc că marcarea oficială a acestei zile în țară noastră s-a realizat prin Legea numărul 256, intrată în vigoare la 11 noiembrie 2020, lege al cărei inițiator am avut onoarea să fiu”.
Ce a fost Tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate și Ungaria, în urma încheierii Primului Război Mondial. Acest tratat a avut o importanță semnificativă pentru România și a avut următoarele semnificații:
- Recunoașterea granițelor României: Prin Tratatul de la Trianon, România și-a extins teritoriul considerabil. Acesta a dus la recunoașterea internațională a granițelor României moderne, inclusiv a teritoriilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Bucovinei, care au devenit parte a României. Aceste teritorii au avut o importanță istorică, culturală și economică semnificativă pentru România și au contribuit la dezvoltarea și consolidarea statului român modern.
- Unificarea teritoriilor locuite de români: Prin Tratatul de la Trianon, românii care trăiau în teritoriile cedate au devenit parte a României. Aceasta a dus la unirea a milioane de români în cadrul aceleiași țări și a contribuit la consolidarea identității și unității naționale românești.
- Recunoașterea dreptului la autodeterminare: Tratatul de la Trianon a urmat principiul autodeterminării popoarelor, acordând dreptul diferitelor grupuri etnice să își stabilească propriile destine. Acest principiu a fost aplicat în cazul românilor din Transilvania, Banat și alte teritorii, permițându-le să se alăture României și să își exercite drepturile politice și culturale în cadrul statului român.
- Provocări și dificultăți: Deși Tratatul de la Trianon a adus beneficii semnificative României, acesta a generat și provocări și dificultăți. Integrarea noilor teritorii și a populațiilor diverse în cadrul unui singur stat a necesitat eforturi de administrare și dezvoltare considerabile. De asemenea, anumite comunități minoritare au resimțit schimbările teritoriale și au apărut tensiuni interetnice, care au reprezentat provocări pentru România.
Oficialii români refuză să răspundă
Titus Corlățean continuă să explice de ce nou este de acord cu atitudinea umilă a României: “La exact o lună de la acea dată și cu doar o seară înainte de 4 iunie (2023), stabilită prin LEGE inițiată de subsemnatul și votată de...două ori de Parlament (mai ales de parlamentarii PSD, cei de la PMP de la acel moment și doar câțiva parlamentari cu demnitate de la PNL, ceilalți...cu aceeași conduită rușinoasă ca cea a "Președintelui" Iohannis), în ciuda opoziției RUȘINOASE a locatarului de la Cotroceni, ca Zi a Tratatului de la Trianon în România, constat că decidenții guvernamentali nu au dat nici un răspuns.
Cu excepția ICR/ Ministerul Culturii. Toți acești decidenți au încălcat Regulamentul Senatului (act cu putere de lege), articolul 179 para 3 (vedeți mai jos), care stabilește obligativitatea transmiterii unui răspuns în termen de DOUĂ SĂPTAMÂNI sau, pentru motive temeinice, în TREI SĂPTĂMANI!
Acum, nu e prima oară când premierii și ministri nu respectă acest termen. Sunt primul care să înțeleg, în contextul actual politic și social frământat, care sunt urgentele și prioritățile societății și ale guvernării. Totuși, în contextul în care provocările politice de la Budapesta continuă nestingherite pe teritoriul României, cu vizite prezidențiale ungare și ale altor demnitari FIDESZ în Transilvania românească și declarații inacceptabile la noi acasă, fără ca decidenții politici ai României să aibă capacitatea, știința sau dragostea de România a unei gestiuni profesioniste a "migranților" politici unguri pe teritorii românești”.
La Oradea se pregătește ridicarea statuii unui rege maghiar
“În momentul în care se pregătește ridicarea la Oradea a statuii lui...Ladislau cel Sfânt, întemeietorul nu știu cui, personaj care mie, ca român, nu îmi spune mare lucru sau în contextul în care lunile anterioare o organizație fantomatică proclama pe la Viena "independența Transilvaniei" și 16 noi "cantoane" prin Ardeal, mi se pare incredibilă lipsa de reacție, profesionalism și simțire românească față de necesitatea de a marca oficial, potrivit unei LEGI, simbolistica națională fundamentă a Zilei de 4 iunie 1920, Zi în care a fost recunoscută internațional, printr-un Tratat de pace încheiat de 16 puteri aliate și învingătoare în Primul Război Mondial (inclusiv România) cu entitatea statală învinsă în război- Ungaria, Unirea Transilvaniei cu Patria Mamă- România
Încă o dată, înțeleg agenda complicată a unei guvernări. Dar, întotdeauna în spatele unor decidenți stau niște oameni, niște echipe, în care măcar unul ar trebui să fie cunoscător de istorie românească și să aibă știința de a-l sensibiliza pe șef, chiar și atunci când acesta are alte priorități ale zilei sau pur și simplu e neștiutor de istorie ori insensibil la simbolistica fundamentală românească, așa cum este cazul turistului de la Cotroceni...
Nu știu ce se va întâmpla pe 4 iunie 2023, dacă vor exista totuși depuneri de coroane la mormintele/ monumentele ridicate în memoria celor peste 850 000 de soldați, ofițeri și subofițeri români care si-au dat eroic jertfa supremă pe câmpul de bătălia pentru Patrie, dacă preoții sau pastorii vor sluji sau vor avea măcar un cuvânt la predică legat de importanța fundamentală a zilei de 4 iunie 1920 pentru neamul românesc, dacă va fi arborat pe undeva în România drapelul național, așa cum STATUEAZĂ LEGEA...”
Depuneți o floare la Monumentul Eroilor Primului Război Mondial
“Dar știu că toți cei care citesc aceasta postare, dacă simt și trăiesc românește, pot să facă un lucru simplu, dar important pentru memoria celor care prin jertfă au edificat România Mare. Depuneți o floare la Monumentul Eroilor Primului Război Mondial din localitatea dvs, puneți la geamul casei dvs tricolorul României sau rostiti o rugăciune la biserică duminică, 4 iunie 2023, pentru țară, în amintirea celor care au avut cândva curaj și demnitate românească
Altfel, o nouă zi mizeră din existența noastră cotidiană se va fi derulat, cu decidenți politici depășiți de mizele ridicării unei Românii puternice, care să impună respect pigmeilor revizioniști de lângă noi și cu o națiune pe măsură, cârtitoare și nemultumitoare pentru toate cele, dar lipsită de demnitate și de cunoașterea propriei istorii naționale, fără de care nu poți clădi o Românie viitoare. Și, mai ales, iubitoare de Dumnezeu doar cu "gura și cu buzele", pentru că "inima sa este departe" de Domnul, iar frica de El "nu este decât o învățătură de datină omenească" (Isaia 29: 13).
Mă rog ca în România de astăzi să se mai întâmple și minuni. Dar lucrul ăsta numai Dumnezeu îl mai poate face pentru țara noastră, nu oamenii..“
Recomandările noastre