Bomba a venit de la Raluca Prună, fostul ministru al Justiției care a primit, în 2016, dosarul de candidat a lui Augustin Lazăr, l-a evaluat, i-a luat un interviu, a cerut avizul CSM (care e consultativ) și a trimis propunerea de procuror general la Președinție.

Ce ne-a spus ministrul Toader despre dosar? Că în el se găsea și o Ordonanță de clasare, „semnată de procurorul Lazăr”, prin care se înceta urmărirea penală împotriva lui Klaus Iohannis, lucru care l-a „mirat”. De fapt, mirați am rămas noi, după ce, ulterior, am aflat că Ordonanța era semnată de un alt Lazăr, procurorul Cristian Lazăr din Parchetul General, dar care primise lucrarea de la Parchetul Curții de Apel Alba-Iulia, acolo unde șef era Augustin Lazăr.

 

O explicație ridicolă

Șeful procurorilor din România s-a apărat spunând că documentul semnat de Cristian Lazăr fusese băgat în dosarul lui de către o grefieră. Evident, o explicație hilară, deoarece e greu de crezut că Augustin Lazăr nu s-a mai uitat în mapa personală, ce urma să fie trimisă la Ministerul Justiției, după ce grefiera a aranjat hârtiile în ea! Însă nu ar fi putut spune că acea Ordonanță nu a existat în dosar, deoarece este o practică juridică de a fi numerotate paginile aflate între coperți. Recunoașterea lui Augustin Lazăr a fost confirmată și de Cristian Lazăr, procurorul care a întocmit și semnat Ordonanța de clasare, favorabilă lui Klaus Iohannis. Ba chiar mai mult, acesta a recunoscut, la rându-i, într-o convorbire telefonică cu jurnalista Sorina Matei, că și el a pus în dosarul lui de promovare în funcție aceeași Ordonanță pe care o pusese și Augustin Lazăr. Să știe șefii pe cine se pot baza, nu?!

S-a conturat astfel ideea unei practici de obediență, extrem de periculoase care, culmea, pe unii nu-i îngrijorează, ba chiar încearcă să manipuleze, acuzându-l pe Tudorel Toader de minciună și de jocuri politice. Adevărul este că, dacă ministrul Justiției, un eminent profesor de drept, membru al Comisiei de la Veneția, nu ar fi spus ceea ce a spus, ce anume a găsit în dosarul de candidat al lui Augustin Lazăr, niciodată nu am fi aflat despre practicile unor procurori și ce s-a petrecut în timpul guvernului Cioloș. Conform declarațiilor oficiale, aceste practici s-au derulat după cum urmează mai jos.

 

O realizare care s-a lăsat cu achitări

Parchetul General a publicat scrisoarea trimisă pe 17 februarie 2016 de ministrul Justiției, Raluca Prună, către Parchete, pentru declanșarea procedurii de selecție a procurorului general. Se indica că dosarul de candidat trimis la minister trebuia să conțină CV și scrisoare de intenție.

Pe 29 octombrie, la ora 00.57, Raluca Prună, care a negat că în dosarul primit la MJ ar fi existat „lucrările” candidatului Augustin Lazăr, scria pe pagina sa de facebook că ele au fost trimise la CSM, fără Ordonanța incriminatoare și dădea detalii despre procedură. „Am explicat la emisiunea domnului Rareș Bogdan încă o dată procedura de propunere în funcția de procuror general, diferența dintre mapa profesională a candidatului, mapă aflată în administrare la CSM și care nu poate fi dată niciunui ministru, și dosarul de candidat. În 2016, dosarul de candidat a fost trimis la:

1. CSM și a cuprins cerere de emitere a avizului în vederea propunerii de numire în funcție, planul managerial și 12 lucrări relevante alese de candidat (fără vreo ordonanță de clasare) Și (după obținerea avizului CSM)

2. La Președinte și a cuprins propunerea de numire, CV si avizul CSM. Avizul descrie pe 14 pagini viziunea managerială prezentată de procurorul general Lazăr și confirmă îndeplinirea criteriilor legale care se găsesc la mapa profesională: vechime, calificativ foarte bine la ultima evaluare, absența oricărei sancțiuni disciplinare în ultimii 3 ani”.

Raluca Prună insistă asupra subiectului și pe 1 noiembrie, într-o emisiune la Adevărul Live, neagă iar vehement că în dosarul de candidat primit de ea și trimis la CSM ar fi existat acea Ordonanță de clasare pentru Klaus Iohannis. A povestit că dosarul trebuia să conțină și „lucrări relevante pe care le alege candidatul” și a dat exemplu că acestea pot fi un rechizitoriu, urmat de trimiterea în judecată și apoi de condamnarea instanței, care ar demonstra profesionalismul procurorului-candidat. Fostul ministru a spus că a avut un interviu cu procurorul șef de la Parchetul Curții de Apel Alba, conform cerințelor și l-a întrebat despre cele mai relevante lucrări din activitatea sa. Augustin Lazăr i-a spus că cel mai reprezentativ caz a fost un dosar de cercetare privind patrimoniul. Se referea la Dosarul Brățărilor dacice, a spus Raluca Prună, „un dosar în care a avut loc o cooperare judiciară internațională”. Un dosar extrem de controversat și care, peste ani, s-a lăsat și cu achitări, precizez eu. Intervenția Ralucăi Prună, însă, venea după ce Augustin Lazăr declarase că documentul buclucaș fusese pus acolo de o grefieră. O recunoaștere care a debusolat pe toată lumea și care a indignat Sindicatul Grefierilor. Liderul sindical a afirmat că nu intră în atribuțiile unei grefiere să întocmească dosare de candidat, iar Parchetul Curții de Apel Alba, într-un răspuns oficial pentru Antena3, a precizat că era vorba de „un dosar individual, nu instituțional”.

 

Uite clasarea, nu e clasarea!

Revin, însă, la ce a scris Raluca Prună în 29 octombrie, pentru că acolo sunt două informații majore. Urmează ca ancheta în curs să ne convingă că ambele sunt adevărate. În momentul de față, ele sunt Bombele Ralucăi Prună.

Lucrările reprezentative ale lui Augustin Lazăr, care au fost 12, după spusele ministrului Toader și ale Ralucăi Prună, au fost introduse în dosarul depus la CSM, care a dat aviz pozitiv.

 CSM nu a oferit niciun răspuns oficial, încă. S-a confirmat doar informația că două dintre inspectoarele care l-au evaluat pe Lazăr au fost transferate la Parchetul General după ce acesta a fost numit procuror general.

Președintele Klaus Iohannis nu a primit în dosarul pentru desemnarea lui Lazăr în funcția de procuror general Ordonanța de clasare, semnată de procurorul Cristian Lazăr, în urma unei anchete în care avusese un rol și Augustin Lazăr de la Parchetul din Alba-Iulia.

Așadar, Raluca Prună a șters din discuție „Șantajul la Președinte”, arătând că procedura prevede ca la șeful statului să ajungă doar propunerea, CV-ul candidatului și avizul CSM.

Nu pot încheia fără să punctez că scandalul dintre ministrul Justiției și procurorul general e departe de a se potoli. Tudorel Toader e dator să vină și cu dovezi palpabile, așa cum și CSM trebuie să spună ce a avut în dosarul de evaluare a candidatului.

Augustin Lazăr, însă, a deschis acțiune în Contencios administrativ la Curtea de Apel Alba Iulia. El a depus o cerere de suspendare a procedurii de revocare a sa din funcția de procuror general de către ministrul Toader.

De ce, la instanța din Alba Iulia, acolo unde ani de zile a fost prim-procuror al Parchetului Curții de Apel, iar soția sa a fost judecător de Contencios până anul trecu? De ce nu la București, unde locuiește acum și își desfășoaă activitatea? Ca să fie departe de ochii presei sau din alte motive? Îi permite legea? Da, legea îi permite, doar la morală e o problemă.

 

Metoda trasului de timp

 

Legea 554 din 2004 și PROCEDURA ÎN FAȚA INSTANȚEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV spune așa: Competența teritorială de fond. Reclamantul are alegere între instanța de la domiciliul (sau sediul) sau cea de la sediul pârâtului (autoritatea publică).

Ce vrea să facă Augustin Lazăr cu această acțiune? Speră că instanța va decide că ministrul Justiției nu are drept de revocare a unui funcționar din sistem? Vrea să tragă de timp până îi expiră mandatul, anul viitor? Un amic, bun jurist, mi-a lămurit lucrurile, arătându-se stupefiat, însă, de greșeala profesională a șefului procurorilor. El susține că un om cu studii de drept nu poate să atace în instanță un raport de revocare, care e un simplu document fără efecte juridice. Abia după ce ar fi fost semnată revocarea de către președinte, Lazăr ar fi putut deschide acțiune împotriva măsurii. Dacă președintele nu aprobă revocarea, ce să judece magistrații, o propunere care nu reprezintă un act administrativ?! Dosarul însă își va face turul prin Contenciosul de la Curtea de Apel Alba și astfel ne trezim în anul 2019, când, după 3 ani de mandat, procurorul general Augustin Lazăr va saluta pe toată lumea din mers și se va retrage la pensie, să-și aștearnă memoriile. Cum era vorba aia?! „Pleacă ai voștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii”... sau invers.

 

Te-ar putea interesa și: