Biroul Procurorului Public European (EPPO) este cea mai nouă instituție europeană care va investiga și va trimite în instanță delicte legate de fondurile și de taxele UE.

Activitatea EPPO va începe imediat având în vedere problemele apărute în contextul alocării și cheltuirii fondurilor destinate combaterii pandemiei de COVID-19. De asemenea, noua instituție va trebui să facă față rezistenței unor state membre care se opun lărgirii puterilor Uniunii Europene, după cum relatează Wall Street Journal. Într-o amplă analiză, cunoscuta publicație prezintă provocările cărora va trebui să le facă față instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) va investiga și va trimite în instanță o serie delicte legate de fondurile și de taxele UE. În prima fază, procurorii europeni vor veghea la modul în care vor fi cheltuiți cei 750 miliarde euro pe care Uniunea Europeană le-a oferit sub formă de ajutor statelor membre. Banii sunt destinați revenirii economiilor europene după pandemia de COVID-19.

Fără un Cod penal comun, la care să se raporteze, în anchetele pe care le instrumentează, EPPO va trebui să se raporteze la sistemele juridice ale statelor membre. În plus, biroul se va izbi, aproape sigur și de opoziția statelor care consideră că înființarea acestei instituții duce la o încălcare a suveranității naționale a statelor din UE.

UE criticată pentru că nu-și poate proteja fondurile

Pe de altă parte, de-a lungul anilor, Uniunea a fost criticată pentru că nu a reușit să asigure securitatea fondurilor alocate statelor membre. Astfel, doar în 2019, aproximativ 460 milioane euro din bugetul Uniunii Europene s-au pierdut din cauza unor fraude.

Până în prezent, Biroul European Antifraudă (OLAF) a derulat anchetele legate de fraude și evaziune fiscal la nivelul UE. Acesta nu a avut, însă, capacitatea de a trimite în instanță persoanele anchetate, fiind nevoit să apeleze la instituțiile judiciare din statele membre. La rândul lor, acestea au dat curs sau nu solicitărilor venite din partea OLAF.

EPPO va căuta să rezolve această problemă printr-o colaborare cu OLAF și cu alte instituții europene. În plus, biroul va avea ca angajați procurori delegați de statele membre, care vor deschide anchete în teren, respectiv, în țările din care provin.

Și, cu toate că vor colabora cu autoritățile naționale, aceștia vor fi coordonați de la Luxemburg, unde vor fi luate deciziile legate de trimiterea cazurilor în justiție.

EPPO reprezintă o sperietoare pentru mulți

În principal, UE este un for legislativ, iar tentativele sale de a-și extinde puterea executivă au fost întâmpinate cu rezistență. Multe state membre s-au opus mai ales în privința elaborării unui Cod penal unic, fiind considerat primordial pentru suveranitatea lor.

În afara punerii sub acuzare a unor persoane în țara lor de origine sau în alte state membre, EPPO va putea totodată să blocheze active și să inițieze anchete. Iar acest lucru nemulțumește.

„Asta contravine tradițiilor dreptului comun. Există îngrijorări legate de procesul însuși, de admiterea probelor și, în definitiv, de conceptul general al acestui procuror supranațional”, a declarat Peter Binning, un avocat din Londra, specializat în apărarea infractorilor de drept penal.

Danemarca, Irlanda și Ungaria au decis să nu participe în EPPO, cel puțin deocamdată. Suedia a declarat că intenționează să intre și se pregătește să facă asta în 2022. În ultimele luni, biroul s-a izbit și de tergiversări ale cel puțin unuia dintre statele membre care au convenit să adere. Luna trecută, premierul sloven Janez Jansa a refuzat să aprobe cei doi candidați ai țării sale pentru EPPO.

Până în prezent, Codruța Kovesi a reușit să ocolească capcanele întinse de politicieni. Fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, ea a coordonat dosarele împotriva unor importanți politicieni și oameni de afaceri înainte ca PSD să o acuze de depășirea atribuțiilor și să o demită.