El este în vigoare din 27 octombrie 2004 și NU se numără printre cele denunțate anul trecut de directorul SRI Eduard Hellvig, pentru simplul motiv că el a fost încheiat în urma unei hotărâri a CSAT, așa că doar această autoritate îl poate desființa dacă îl va considera vreodată depășit.

Marea denunțare și mica desecretizare

 

Pe 28 februarie 2017, când era în toi scandalul protocoalelor încheiate de SRI, în special cu efecte asupra anchetelor penale, directorul SRI a venit la Comisia parlamentară de supravegherea activității SRI special pentru a face un anunț. Adrian Țuțuianu, președintele de la acea vreme, a declarat, imediat după audierea lui Hellvig:

În urma analizei realizate la SRI, din dispoziţia domnului Hellvig, s-a constatat că unele documente de cooperare nu mai corespund realităţilor juridice şi nu se corelează cu modificările legilative intervenite de la momentul încheierii acestora, iar alte protocoale şi-au atins obiectivele. Ca urmare, directorul SRI a hotărât denunţarea tuturor protocoalelor aflate în această situaţie, cu notificarea co-semnatarilor, inclusiv a protocoalelor din domeniul Justiţiei, care nu mai corespund criteriilor de necesitate şi utilitate. SRI a încheiat protocoale începând cu 1992 la iniţiativa sa, a altor instituţii, unele aprobate prin hotărâre a CSAT. Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, marea majoritate au caracter secret de stat pentru că privesc obiective, resurse, şi informaţii ale SRI. Au existat şi există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, ministerul Justiţiei, ministerul Transporturilor, ministerul Comerţului, ministerul Sănătăţii.”

Între timp s-a aflat că este vorba de aproximativ 65 de protocoale care nu ar mai fi ”lucrative” iar cel despre a cărui desecretizare se vorbește acum este cel semnat între SRI și Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) la 4 februarie 2009. Aproape sigur declasificarea se va produce după o nouă audiere la Comisie, cerută de Hellvig.

Protocolul din 2009 nu mai este funcțional după decizia Curții Constituționale din 16 februarie 2016 prin care serviciile secrete sunt scoase din activitatea de urmărire penală.

Excepție de la aceste dezbateri fac protocoalele încheiate în domeniul securității cibernetice, de asigurare a acesteia sau de instruire a utilizatorilor din diverse instituții ale statului.

 

Un protocol semnat și de… SIPA

 

Astăzi am aflat că un protocol semnat de SRI și structuri ale Justiției este încă în vigoare. Informația este oficială.

Protocolul general de cooperare privind activitatea de informații pentru securitate națională (despre care se vorbește și în Raportul de activitate pe 2014) a fost semnat la 27 octombrie 2004 de: SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS și ORNISS.  El avea la bază o decizie a CSAT din aceeași zi, de fapt, ultima ședință a acestui for prezidată de Ion Iliescu. Ideea protocolului era separarea activității serviciilor secrete, ministerele semnatare fiind „administratorii” unor servicii: Direcția de Informații a Armatei, la MApN, UM 0962, la Interne și SIPA, la Justiție. Interesant este că SIPA a avut activitatea suspendată în 2004, iar din 2006 a fost desființată, totuși, Ministerul Justiției este în continuare semnatar al protocolului.

De remarcat este faptul că tot în ședința CSAT din 27 octombrie 2004 se ia și hotărârea cu numărul 00234, categoria „strict secret”, care se numește: „Cooperarea între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguranței naționale”. În aceeași ședință,  CSAT adoptă și o decizie pentru „Constituirea în cadrul CSAT a unui grup de lucru pentru a analiza și clarifica aspectele legate de implicarea serviciilor de informații în aplicarea legislației în special în ceea ce privește combaterea fraudei, corupției și spălării banilor”.