După ce emoţiile au trecut şi partidul condus de Liviu Dragnea a câştigat detaşat alegerile, rămâne de văzut cum vor fi onorate toate promisiunile făcute de PSD. Doar majorarea pensiilor la nivelul promis implică cheltuieli care nu au fost pevăzute în bugetul prezentat în campanie

Românii, printre cei mai săraci europeni, au primit veşti bune de la partidul care, cel mai probabil, va forma acum guvernul. În 2017, pensia minimă va fi de 520 lei, după ce ani la rând a rămas la nivelul stabilit de guvernul Boc, de 400 lei. De ştire s-au bucurat cei peste jumătate de milion de pensionari din România care în prezent beneficiază de acest venit minim garantat.

De asemenea, PSD a anunţat că punctul de pensie va fi de 1.000 de lei, faţă de nivelul actual de 871 lei. La această valoare, circa 4,5 milioane de pensionari, adică aproape 90% din total, încasează astăzi pensii sub 1.500 de lei pe lună, cât e coşul minim de consum. Să nu uităm însă că pensia specială a parlamentarilor pentru un singut mandat executat este de 1.550 lei. Impactul bugetar al majorării punctului de pensie este de 3 miliarde de lei, impact care nu este inclus în cheltuielile toale de 275,6 miliarde lei asumate în draftul de buget prezentat, potrivit revistei Capital. În plus, deficitul la sistemul de pensii este deja uriaş, ajungând, anul trecut, la peste4 miliarde euro.

Creşterea salariul minim, efect de bumerang

Un alt punct important pe agenda economică a partidului care va decide Guvernul este majorarea salariului minim brut pe economie de la 1.250 de lei, nivelul actual, la 1.450 lei. După o rundă de negocieri cu sindicatele şi patronatele, actualul Executiv a lăsat în sarcina viitorului cabinet să stabilească valoarea acestuia. Majorarea este privită cu îngrijorare de patronate, care susţin că măsura are implicaţii multiple la nivel macroeconomic. Potrivit acestora, orice decizie trebuie să ţină cont de analize de impact, mai ales asupra IMM-urilor, de nivelul de dezvoltare al economiei româneşti, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferenţelor dintre mediul urban şi rural, întrucât salariul minim vizează toţi angajatorii, inclusiv cei din sate şi din zonele defavorizate.

Salariul minim brut s-a majorat substanţial în ultimii ani, dacă ţinem cont că în 2010 era de 600 lei. Pe de altă parte, dat fiind că impozitele pe muncă sunt foarte mari, s-a dezvoltat foarte mult munca „la gri”. De la 8% contracte pe salariul minim în 2011, procentul a ajuns în 2015 la 27%, peste 1,5 milioane de salariaţi fiind plătiţi doar cu salariul minim, dacă e să credem statisticile. „Un studiu al Ministerului Muncii arată că, prin creşterea salariului minim indiferent de nivel, va creşte ponderea lor”, ne-a declarat Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni.

În plus, salariul mediu brut prevăzut este de 3.100 de lei. Raportat la puterea de cumpărare, românii sunt acum printre cel mai prost plătiţi din UE, numai bulgarii fiind uşor sub noi.

Elementul cheie: cât va fi creşterea economică

De asemenea, promisiuni de majorare au primit şi medicii, profesorii şi ceilalţi bugetari. Practic, cheltuielile de personal ar urma să crească, în calculele prezentate de PSD, cu 8,8% , de la 57 de miliarde euro, cât se estimează în 2016, la 65,8 miliarde euro.

În estimările sale, PSD se bazează pe o creştere economică de 5,5% în 2017, cu mult peste estimarea Comisiei Europene, de 3,9%. Premierul Dacian Cioloş a declarat că bugetul prezentat de PSD pentru anul 2017 merge pe „cifre impresionante”, dar nerealiste şi fără să aibă susţinere. „Noi, la Ministerul Finanţelor, mergem pe o estimare de 4,2-4,3% din PIB. Deci 5,5% este nerealist. Şi dacă porneşti de la creşterea asta, să spui că vei avea anumite venituri mari cu câteva miliarde de lei şi pe acelea să le pui în cheltuieli, asta înseamnă lipsă de responsabilitate în a asuma anumite cheltuieli pe care le angajezi fără să fii sigur că vei avea banii respectivi”, a declarat Cioloş.

Bani pentru investiţii

De altfel, potrivit calculelor preliminare, adunând cheltuielile totale angajate se depăşeşte valoarea totală a cheltuielilor bugetate pe 2017.

„Bugetul trebuie gândit să asiguri sursele de finanţare pe termen lung, fiindcă aceste cheltuieli legate de echitate socială sunt remanente”, ne-a declarat profesorul universitar Adrian Mitroi. Potrivit acestuia, marea provocare este să găsim sursele de finanţare pentru investiţiile pe termen lung. „Una din slăbiciuni este că am privatizat cam mult băncile. Era bine să le fi avut exact pentru investiţii mari, unde e nevoie de capital cu suficient de multă răbdare, la preţuri bune”, a adăugat profesorul Adrian Mitroi.

Ţinte mari pentru banii UE

Doar majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime ar însemna un efort bugetar suplimentar de 7,6 miliarde de lei, potrivit cifrelor prezentate de revista Capital. De asemenea, PSD promite să majoreze bugetul Sănătăţii cu 5,4 miliarde lei şi pe cel al Educaţiei cu 5,3 miliarde lei. De asemenea, ţinta de absorbţie a fondurilor europene este de 26,4 miliarde de lei, în condiţiile în care vârful absorbţiei, atins în 2015, a fost de 24,5 miliarde lei.