USR Bucureşti propune o nouă reorganizare administrativ-teritorială a Capitalei, care ar presupune desfiinţarea administraţiilor de sector, înfiinţarea a 20 de districte şi a Zonei Metropolitane.

„Propunerea de reorganizare administrativ-teritorială a Bucureştiului nu e o idee nouă, e un concept care apare în toate strategiile de dezvoltare teritorială naţională şi locală, dar este un demers care până în acest moment nu a fost întreprins de clasa politică românească.

Motivele sunt multe şi anume: va fi un demers dificil, probabil va dura perioada unui mandat, e un demers care trebuie făcut în Parlament, dar este o schimbare absolut vitală pentru ca Bucureştiul să funcţioneze ca un oraş modern, un oraş capitală a unei ţări europene. (...) Începem astăzi un proces de consultare publică, în interiorul partidului deja am făcut această consultare şi cu membrii USR Bucureşti şi Ilfov, reacţia a fost pozitivă”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring.

Ea a precizat că propunerea vizează crearea Zonei Metropolitane Bucureşti din care să facă parte Capitala şi localităţile din judeţul Ilfov, ce va fi desfiinţat.

„Această Zonă Metropolitană va fi gestionată de Consiliul Metropolitan, din care vor face parte 30 de consilieri, dintre care 20 din Consiliul Municipal, iar 10 - reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ Ilfov. Din punct de vedere executiv va fi condusă de un administrator metropolitan, propus de primarul municipiului şi votat de Consiliul Metropolitan. (...) La nivelul municipiului continuă să existe Consiliul Municipal, din care vor face parte 60 de consilieri municipali aleşi, trei din fiecare district şi, bineînţeles, Primăria Municipiului Bucureşti”, a arătat Roxana Wring.

Potrivit acesteia, se propune desfiinţarea administraţiilor de sector şi înfiinţarea a 20 de districte, care să fie unităţi funcţionale, dar fără să aibă personalitate juridică proprie. Wring a spus că rolul lor este să „livreze” actul administrativ mult mai aproape de cetăţeni şi să îi implice pe aceştia în decizia administrativă.

Roxana Wring a precizat că districtele vor fi alcătuite dintr-unul sau mai multe cartiere, în funcţie de criterii economice, demografice, istorice, culturale.

„La nivelul PMB vom avea un primar ales în două tururi, dar având în vedere dimensiunea Bucureştiului şi importanţa sa primarul va trebui să aibă ceea ce eu aş numi un mini-Guvern, anume atunci când e ales să vină cu o propunere de cinci directori executivi, viceprimari sau cum vom vrea să îi numim, care să fie responsabili pentru domenii strategice ale oraşului, anume Finanţe, Mobilitate, Dezvoltare Urbană, Social, Cultură şi Sport”, a explicat Wring.

De asemenea, se propune înfiinţarea unui For Comunitar la nivelul districtului, structură consultativă cetăţenească. Participanţii la acest for pot fi locuitori ai districtului, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi ai grupurilor civice şi în mod obligatoriu consilieri.

„Când m-am gândit la elaborarea acestei propuneri, am pornit de la trei principii. Primul principiu e cel al Bucureştiului ca metropolă care ar trebui să aibă o singură administraţie. Al doilea principiu este cel al apropierii cetăţenilor de administraţie. E foarte important ca adminstraţia să fie transparentă şi să implice cetăţenii în decizii administrative. Mai mult decât atât, Bucureştiul nu are o legătură funcţională cu judeţul Ilfov, care e de fapt teritoriul său de influenţă. (...) Bucureştiul e singura capitală europeană care are şapte primari, şapte consilii, şapte bugete, (...) sunt competenţe care ar trebui să fie la Primăria Generală şi sunt la sectoare, Primăria Generală nu are absolut niciun cuvânt de spus în ce fac sectoarele, decât marginal, vedem cu toţii că se risipesc bani, observăm cu toţii că există dezechilibre demografice între sectoare”, a declarat Roxana Wring.

Preşedintele USR Bucureşti a susţinut că, în prezent, relaţia dintre Capitală şi Ilfov e „disfuncţională”. „Judeţul Ilfov are în jur de 380.000 de locuitori, dar are 40 de unităţi administrativ-teritoriale, ceea ce înseamnă că are de 40 de ori mai mulţi reprezentanţi locali decât are, de exemplu, sectorul 6”, a arătat Wring.