Având în vedere persistența tensiunilor comerciale și potențialul riscurilor politice, FMI a anunțat luni revizuirea în scădere a estimărilor privind evoluția economiei mondiale în 2019 și 2020.
În ceea ce constituie a doua retrogradare a estimărilor anunţată de FMI în ultimele trei luni, instituţia financiară internaţională avertizează că o încetinire peste aşteptări a economiei chineze şi un posibil Brexit fără un acord constituie principalele riscuri la adresa estimărilor sale, adăugând că acestea ar putea agrava turbulenţele de pe pieţele financiare.
Dacă în luna octombrie a anului trecut, în raportul „World Economic Outlook”, FMI prognoza că în 2019 economia mondială va înregistra o creştere de 3,7%, în update-ul publicat luni la Forumul Economic Mondial de la Davos FMI a anunţat că mizează pe un avans de 3,5% în acest an. De asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în scădere, şi estimările privind evoluţia economiei mondiale în 2020, până la 3,6%, cu 0,1 puncte procentuale sub estimările din luna octombrie.
Chiar dacă a menţinut estimările pentru primele două puteri economice ale lumii, SUA şi China, şi în plus şi-a revizuit în sus estimările privind Japonia, FMI este mult mai pesimist când vine vorba de zona euro, în cazul căreia mizează pe o creştere de 1,6% în acest an, faţă de 1,9% cât preconiza în octombrie.
În Europa, cel mai mult au fost revizuite în scădere prognozele privind creşterea economiei germane, pentru care FMI mizează în prezent pe un avans de 1,3%, cu 0,6 puncte procentuale mai puţin decât în octombrie, precum şi prognozele referitoare la Italia, revizuite cu 0,4 puncte procentuale până la un avans de 0,6%, şi Franţa, cu 0,1 puncte procentuale până la un avans de 1,5%. În cazul primei puteri economice a Europei, FMI se aşteaptă la o producţie industrială mai slabă în sectorul auto, în timp ce în cazul Italiei revizuirea vine pe fondul unei cereri interne mai slabe combinată cu o creştere a costurilor cu împrumuturile, iar în cazul Franţei ca urmare a impactului negativ al protestelor vestelor galbene care durează de mai multe luni.
În update-ul publicat luni, FMI nu face nicio referire la România dar subliniază că ritmul de creştere în Europa emergentă şi în curs de dezvoltare (unde este inclusă şi România) ar urma să încetinească în 2019 mai mult decât se anticipa anterior, până la 0,7% în 2019 de la un avans de 3,8% în 2018, pentru a-şi reveni în 2020 la un avans de 2,4%. "Aceste revizuiri (cu 1,3 puncte procentuale pentru 2019 şi cu 0,4 puncte procentuale în 2020) se datorează în mare parte unei contracţii semnificative în 2019 şi a unei uşoare reveniri în 2020 a economiei Turciei, din cauza înăspririi politicii monetare şi a ajustării la condiţiile mai restrictive de finanţare externă", subliniază FMI.
În toamna lui 2018, FMI şi-a revizuit, în jos, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în 2018 cât şi 2019, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017. Prognozele de creştere pentru România au scăzut la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estimările din primăvară, iar pentru 2019 FMI a indicat că România ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie. "Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera", sublinia în octombrie FMI, informează Agerpres.
Recomandările noastre
