Profilul celor care au colaborat cu Securitatea. Cei mai mulți dintre ei lucrau în învățământ

România. Între 1980 și 1989, Securitatea a recrutat aproximativ 200.000 de noi colaboratori, extinzând astfel rețeaua deja existentă. Recent, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut public profilul acestor colaboratori și a dezvăluit în mod detaliat mediiile din care proveneau majoritatea dintre ei.

Conform datelor disponibile, dintre noii recrutați, 158.000 erau bărbați, 30.200 aveau studii superioare și peste 4.300 erau studenți.

Cei mai mulți dintre cei care au colaborat cu Securitatea erau din învățământ

CNSAS raportează că mai mult de 3.600 de colaboratori activau în domeniul sănătății, incluzând medici și asistenți medicali, 800 proveneau din sectorul juridic, aproximativ 4.200 făceau parte din clerul diferitelor culte recunoscute de lege, iar 8.500 erau angajați în educație.

În domeniul artelor, peste 1.000 de persoane au colaborat cu Securitatea, printre care 110 actori, 50 de regizori, 120 de artiști, 410 instrumentiști, 210 pictori și 55 de sculptori. De asemenea, mai mult de 8.500 proveneau din mediul rural.

„Pentru cele patru direcţii principale ale Securităţii situaţia agenţilor se prezenta astfel:

• Direcţia I (Informaţii Interne): peste 500 de colaboratori noi, cărora li se adăugau cei 78.000 recrutaţi de Serviciul I al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 78.500).
• Direcţia II (Contrainformaţii în domeniul economic): 2000, cărora li se adăugau 39.000 recrutaţi de Serviciul II al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 41.000).
• Direcţia III (Contraspionaj): peste 4600, plus 11.500 recrutaţi de Serviciul III al unităţilor judeţene şi al Securităţii Municipiului Bucureşti (total 16.100).
• Direcţia IV (Contrainformaţiile militare şi penitenciarele): 18.500”, potrivit CNSAS.

Creșterea represiunii, soluția adoptată de regimul de la București

Conform CNSAS, deși Direcția I rămânea cu cel mai mare număr de colaboratori, planurile economice ale regimului comunist, care vizau expansiunea semnificativă a industriei grele și achitarea rapidă a datoriilor externe, au determinat o creștere substanțială a colaboratorilor în sectorul economic.

Astfel, numărul acestora a ajuns la 41.000, comparativ cu 18.600 în decada anterioară.

În fața unei economii în declin rapid, a deteriorării condițiilor de trai ale populației și a izolării internaționale, regimul de la București și Securitatea au considerat că soluția era întărirea represiunii, mai scrie CNSAS.