Profesor și antrenor emerit, Nicolae Manolache este terorizat de un fost milițian cu apucături de bombardier

Profesor și antrenor emerit, Nicolae Manolache este terorizat de un fost milițian cu apucături de bombardier

Nicolae Manolache, mai cunoscut în lumea sportului ca fost manager al echipei naționale de rugby U-21, antrenor emerit cu rezultate notabile, a fost lovit în față, zilele trecute, de chiar vecinul său, Gheorghe Băjenaru. Atacul s-a consumat în jurul orei 13, pe 31 octombrie, în fața casei din Buftea a antrenorului Manolache.

Dincolo de mizerabila agresiune, chirurgul plastic a notat în scrisoarea medicală, după ce i-a curățat și cusut rana lui Manolache, ”plagă tăiată”, ceea ce ne spune că atacatorul avea ceva în mâna cu care a lovit. Nici victima nu știe ce a fost folosit împotriva sa, dar tăietura nu se face cu pumnul… Poate a fost o lamă, poate un cuțit, poate un box sau, poate, doar cheile casei sau ale mașinii ținute între degete, cu vârful în față… Cum mai obișnuiesc golanii în încăierările din locurile întunecoase.

Dar, ar putea să fi fost și un… pistol! Să le luăm pe rând…

Cine e Băjenaru

Agresorul, așa cum scriam și mai sus, se numește Gheorghe Băjenaru. Tractorist la bază, omul și-a găsit vocația în lupta cu criminalitatea, devenind milițian în epoca tiraniei roșii, la Secția 8, acum Secția 5, secție cu multe belele la activ, inclusiv de mișculațiuni cu motorină și alte alea… Apoi, prin puterea istoriei, a devenit polițist democrat.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nu știm câți infractori a dovedit, dar știm că, în Buftea, a ajuns șoferul comandantului Poliției din oraș. Apogeul carierei sale, și lucrul de care era foarte mândru, căci, se știe, șoferul devine prin natura așezării scaunelor în automobil, foarte apropiat de boss-ul poliției buftene.

Pe parcursul vieții, Gh Băjenaru a fost și patron, înființând o companie de pândari pe nume Bam Rapid Security, ai cărei angajați se ocupă și azi cu paza școlilor din Buftea. Pentru că a putut. Acum, patron e ginerele său, Gabriel Milea, și el fost polițist.

De altfel, în România nu te poți numi polițist dacă nu –ți faci și tu o firmă de pază, ceva. De parcă asta ar fi vreo garanție a eficienței unei astfel de firme… Conform listei companiilor de pază de pe site-ul politiaromana.ro, Bam Rapid avea, în 2021, 12 angajați.

AND antiinfracțional

Și mai e ceva specific milițienilor care s-a transmis și polițiștilor: dacă tata e tablagiu (înainte de 89, se înțelege, căci după, s-a făcut economie la tablă și s-a trecut la cârpe), odrasla sau odraselele preiau odată cu AND-ul parental și abilitățile de a fi polițist, și, de regulă, fix acolo unde lucrează (sau lucra, după caz) tatăl (sau mama, tot după caz).

Pe cale de consecință, nici familia Băjenaru nu putea face excepție, și fiica sa, Anca Milea, fostă Băjenaru, muncește tot la Poliția din Buftea. Acesta nu este vreun exemplu de nepotism, ci ilustrează transferul de abilități din tată-n fiu (în acest caz, fiică) care este esența osaturii scheletului Poliției în orașele mici. Că în alea mari, fiind multe uniforme albastre, se mai pierde urma…

Sete de pământ

Românul rural este adânc legat de glie, de brazdă, lucru foarte bine surprins și în romanul de largă respirație națională ”Ion”, ecranizat, foarte ilustrativ, sub numele ”Blestemul pământului, blestemul iubirii”. Să reținem cuvântul ”blestem”…

Așa și Băjenaru. Deși Manolache și Băjenaru au aveau fiecare, inițial, 2.500 de metri pătrați, veți putea observa, în schița din Foto 1, că ar fi trebuit (datorită dispunerii teritoriului) să aibă deschiderile egale. Când colo, Manolache are 11,58 de metri, iar Băjenaru are 13,39 de metri.

Deschideri Manolache și Băjenaru

Deschideri Manolache și Băjenaru

Nu este nici o magie la mijloc, diferența provine de la faptul că Băjenaru a ”completat” cu un pic de teren de la Manolache, profitând că profesorul-antrenor nu locuiește efectiv în Buftea. E drept, a mai completat și de la vecinul din cealaltă parte, mutând țărușii în chiar noaptea de dinaintea zilei când vecinul devenea proprietarul locului. Un pic de colo, un pic de colo, așa îți construiești spațiul vital.

Mai tare, una dintre magaziile lui Băjenaru a intrat cu vreo 30 de centimetri pe terenul antrenorului, în altă parte. 60 lățime, lungime câțiva metri. Sigur că Manolache știa de aceste extinderi, dar a zis că nu merită să facă scandal pentru atât lucru. Dar, șicanele au continuat…

Dar, aici mai este un mister. Așa după cum vedeți în foto alăturată, în ”coada” proprietății lui Băjenaru există o bucată de pământ nealocată nimănui pe care fostul polițișt și-a extins propria livadă. Ei, despre această bucată de pământ Băjenaru a afirmat în mai multe rânduri că îi aparține primarului în funcție, lăsând astfel să se înțeleagă că are ”spate” și la Primărie, nu numai la Poliția din Buftea.

Terenul primarului

Terenul primarului

Sunt mai multe isprave de menționat la capitolul șicane, dar sărim la ultima: Băjenaru și-a făcut gigea în jurul casei, dar a tras un fel de șanțuri de scurgere a apei pluviale (adică a apei care cade din cer) în așa fel încât aceasta să ajungă fix la fundația casei vecinului profesor și antrenor.

Te împușc!

În dimineața zilei de 31 octombrie, Manolache îi atrage atenția lui Băjenaru despre lucrarea făcută, evidențiind faptul că apa scursă de la el ajunge în fundația casei sale. Disputa se aprinde, se mai spun și cuvinte grele, dar, la final, Băjenaru îl amenință pe Manolache cu moartea. Poate n-am fi dat atât importanță acestui aspect, dacă Băjenaru nu ar fi fost foarte explicit. ”Te împușc!”, a zis fostul polițist.

Ei, aici e buba. Dacă ținem cont că e fost polițist, și coroborăm cu specificul amenințării, nu putem să nu ridicăm câteva întrebări. Dacă ești polițist pensionar, mai ai permis de portarmă milițienesc? Dar arma cu care vrea să-l împuște pe antrenor este oare cea din dotarea de pe când era activ sau și-a cumpărat una de la serviciul ”Arme și muniții”. Bref, are Băjenaru armă de foc în casă? Are acest drept? Până la ce vârstă poate deține cineva o armă de foc? Dar dacă o deține ilegal, n-ar trebui confiscată? Și-a luat armă de foc ca patron de agenție de pândari? Are drept s- omai dețină și acum, când nu mai e patron de societate de Securitate? Mai bine zis, are acest drept și poate abuza de el verbal? Căci, o amenințare cu ”te-mpușc” nu e tocmai nimic…

Apoi, are Poliția din Buftea ceva de zis la astfel de amenințări, și dacă până acum n-a avut, n-ar fi timpul să ia oarece măsuri, la asemenea tip de amenințare? Că noi am auzit că așa se procedează…

Mergând mai departe, trei ore mai târziu, pe la ora 13, Manolache iese la mașină personală, trasă în fața casei, Băjenaru apare și dă să-l lovească în față. Antrenorul se ferește, dar se alege cu o tăietură sub buza de jos. Cu ce o fi lovit agresorul ca să producă o astfel de plagă? Cu un box, sau cu pistolul cu care venise ca să se țină de cuvânt după promisiunea de omucidere de dimineață?

Nu știm, dar poate ne ajută tot Poliția să aflăm. Apropo, ia să vedeți cum e primit la Poliția din Buftea un om căruia îi curge sânge din barbă…

O oră la Poliția Buftea

După ce a fost altoit cu nu se știe ce corp tăietor, profesorul Manolache merge la Poliția din Buftea să depună o plângere. Unde scrie plângerea și stă preț de vreo oră.

Recipisa plângere

Recipisa plângere

În toată această oră, deși îi picura sânge mai peste tot, niciun purtător al uniformei legii nu s-a apropiat de victimă să-l întrebe ce a pățit, de ce are sânge pe față și cine l-a lovit. Sau să se repeadă până la agresor și să îl ia la întrebări, ca în filmele americane. E, la noi nu e așa, lucrurile se desfășoară etapizat. Etapa întâi: pauză până la etapa doi care nu se știe când va fi programată…

Deci, niciun agent nu s-a obosit să afle ce și cum, darămite să ia vreo inițiativă. În schimb, la secție era prezentă și Anca Milea, fiica lui Băjenaru, angajată, cum scriam și mai sus, a Poliției Buftea. Manolache nu poate să nu i se adreseze atrăgându-i atenția asupra faptei tatălui ei. ”Îți place ce mi-a făcut taică-tău?”, zice antrenorul. Nu vine nici un răspuns, în schimb se aud strigătele Ancăi Milea: ”Lasă-mă în pace! Nu mă mai înjura! Nu mă mai înjura!”.

Dar, nimeni n-o înjura. Ei, acum să vă explic de unde vine asta cu înjurăturile inexistente. Probabil, ați auzit de infractorii care, în arest, se dau cu capul de mobilier, se lovesc intenționat ca să dea vina pe polițiști, cum că l-au maltratat. Cam așa a făcut și Anca Milea: a strigat că este înjurată, numai ca să fie auzită de colegi, să poată da vina, ulterior, pe profesorul Manolache că a violentat-o verbal. O șmecherie ieftină, dar, culmea, valabilă, dacă ai martorii necesari…

Apropo de martori

La întoarcerea de la Poliție, Manolache a remarcat în fața curții lui Băjenaru trei mașini parcate și ocupanții ce stăteau de vorbă cu agresorul. Probabil, se asigura Băjenaru că are martori pentru altercația de la ora unu, unde, de fapt, nu au existat martori.

Sperăm ca Poliția să facă lumină în acest caz, dar nu putem să nu uităm de laudele lui Băjenaru, cum că are ”spate” și la Poliție, și direct la primar. Așa că, pentru a ne asigura că Poliția își face datoria și nu îl va ține în brațe pe un om care a amenințat cu moartea prin împușcare un vecin, apoi a reușit să-i facă și o rană pe față uzând, foarte probabil, de un corp tăietor.

Vă ținem la curent cu urmările acestei anchete polițienești. Până nu-l împușcă Băjenaru pe Manolache…