Două evenimente de top pentru neurologia mondială au reuni, începând de azi, 17 septembrie, ora 9, în format online, aproximativ 1.200 de medici neurologi din 25 de țări. Cursul European de Neuroreabilitare și Școala Internațională de Vară de Neurologie se vor bucura de prezența unora dintre cei mai reputați neurologi precum Prof. Dr. Volker Homberg-Președinte ales al Federației Mondiale pentru Neuroreabilitare (WFNR), Prof. Dr. Natan Bornstein, membru al boardului Organizației Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) și Prof. Dr. Dafin Mureșanu, Președinte al Federației Europene a Societăților de Neuro-Reabilitare (EFNR).
Cursul European de Neuroreabilitare - RoNeuro Brain Days, ajuns la a XI-a ediție (17-18 septembrie) și a XVI-a ediție a Școlii Internaționale de Vară de Neurologie (19-21 septembrie) vor da continuitate în această programelor științifice medicale, al căror concept și dezvoltare se derulează sub egida Fundației Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR) , Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj-Napoca și Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).
Cele două evenimente reunesc cei mai renumiți cercetători științifici din țări precum USA, UK, Germania, Israel, Italia, Elveția, Coreea de Sud, Rusia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Suedia, Ungaria, Republica Moldova și România vor prezenta descoperiri recente aduse în cercetarea științifică medicală de profil.
Un accent deosebit va fi pus pe programele, competențele medicale și strategiile de dezvoltare din sfera neuroreabilitării, a cărei aplicabilitate și-a demonstrat în ultimii ani, un rol fundamental în eficientizarea tratamentelor și metodelor de recuperare a pacienților cu afecțiuni neurologice.
De asemenea, în cadrul manifestării științifice, o altă componentă esențială va fi reprezentată de noutățile aduse în prevenția, tratarea și monitorizarea accidentului vascular cerebral (AVC), în protecția sănătății creierului, în tratarea traumatismelor cranio-cerebrale (TCC) sau noutăți referitoare la boli precum Alzheimer sau Parkinson. O altă componentă esențială a manifestării științifice va fi reprezentată de ramura bolilor neurologice rare. În cadrul acestui maraton științific medical din domeniul neurologiei va fi prezentat în premieră și un ghid realizat de către EFNR în parteneriat cu EAN (Academia Europeană de Neurologie), ghid care va veni în sprijinul medicilor implicați în tratarea pacienților cu AVC prin luarea unor decizii clinice moderne ce vizează recuperarea și neuroreabilitarea acestor bolnavi.
Prof.dr. Dafin Mureșanu
“Prin importanța și diversitatea domeniilor neurologice abordate, prin amploarea evenimentului, dar mai ales prin valoarea lucrărilor științifice ce vor fi prezentate de către autorii lor - cercetători de top din mari centre universitare ale lumii – putem afirma că această serie de evenimente contribuie cu adevărat la avansarea cunoașterii în universul medical” a declarat prof.dr. Dafin Mureșanu președintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) și totodată, inițiatorul și coordonatorul acestor două evenimente dedicate cercetării științifice medicale din domeniul neurologiei.
Cele două manifestări științifice, realizate în ciuda pandemiei, reușesc să reunească un număr record de participanți.
“Din punct de vedere organizatoric, din cauza condițiilor restrictive impuse de pandemia de COVID-19, am ales să reunim și să derulăm și aceste două manifestări științice în mediul virtual, însă acest lucru va permite ca numărul beneficiarilor să atingă un nou record. Aproximativ 1.200 de neurologi, cercetători, cadre didactice universitare, medici primari, specialiști sau rezidenți, din 25 de țări din întreaga lume, vor avea acces prin platforma online, la cele mai noi informații din domeniul neurologiei” a ținut să precizeze prof.dr. Dafin Mureșanu.
Pacienţii cu AVC, afectați de lipsa centrelor de neurorecuperare
Accidentul vascular cerebral este poate rezulta și într-o afecțiune cronică ce necesită o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de recuperare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare trebuie furnizate de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, recuperare, medicină fizica și balneologie, terapie ocupațională și logopedie. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competențe aprobate și a unor protocoale medicale riguroase de către o echipă multidisciplinară, specializată în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în reabilitare.
“Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea reabilitării formale, care în principiu durează 3-4 luni de la debutul unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârșitul intervenției asupra pacientului pentru restaurarea calității vieții acestuia” a precizat prof.dr. Dafin Mureșanu.
Acesta a adăugat că:
“supraviețuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând cu perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă la nivel naţional cu care se confruntă supraviețuitorii accidentelor vasculare cerebrale este lipsa centrelor de recuperare neurologică. Recuperarea neurologică, concept sinonim cu neuroreabilitarea sau neurorecuperarea, este una dintre zonele slab deservite la nivel de servicii oferite populației din România. Consolidarea acestei arii terapeutice ar putea ameliora semnificativ calitatea serviciilor destinate AVC la nivel național. Neurorecuperarea presupune un proces terapeutic complex, prin care se realizează recuperarea capacităților fizice, cognitive, emoționale și psiho-sociale într-un anumit grad, în funcție atât de rezerva biologică a pacientului, cât și de complexitatea și tipul leziunii. De asemenea, este important să ținem cont și de reintegrarea socială și profesională a pacienților. Primi pași pentru acoperirea acestei nevoi mai putin adresate pana în prezent ar putea fi dezvoltarea programelor de formare multidisciplinare pentru specialiști în acest domeniu”.
Statistică sumbră privind bolilor neurologice
Potrivit studiilor, boala Parkinson și-ar putea dubla numărul pacienţilor până în 2030, în prezent această afecţiune afectează aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni, iar în ţara noastră însumează peste 70.000 de bolnavi.
În ceea ce priveşte accidentul vascular cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o poulaţie de 500 de milioane de locuitori.
La nivel mondial, AVC constituie a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC; aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă.
România are o incidență crescută a bolilor cerebrovasculare
România se plasează, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC în Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani.
Scleroza multiplă este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată complet
Scleroza multiplă este o afecţiune cu o etiologie încă neelucidată complet, fiind determinată de distrugerea mielinei la nivelul sistemului nervos, atât la nivel cerebral, cât și la nivelul măduvei spinării, precum şi degenerarea axonală, fapt ce determină un tablou clinic foarte variat. Este afectată populația tânără, fiind diagosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. La nivel mondial există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu SM, iar în România, numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000.
Traumatismele cranio-cerebrale ating peste 10 milioane de oameni la nivel planetar
O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă traumatismele cranio-cerebrale, de care suferă anual, aproximativ 10 milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale, vor deveni al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual, cu diagnostic de TCC, iar dintre aceștia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor de traumatisme cranio-cerebrale este în creştere - 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism craniocerebral. Anual, în țara noastă, se înregistează peste 60.000 de noi cazuri de TCC.
Alzheimer o boală a uitării
Despre boala Alzheimer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa zisa “boală a uitării”. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este astăzi de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane de persoane afectate.
În România, bolile neurologice rare apar în mod frecvent la copii
Bolile rare afectează un număr mic de persoane în comparaţie cu populaţia globală. Boli la a căror apariţie, în proporţie de 80%, stă la bază factorul genetic şi pentru multe dintre acestea simptomele pot fi observate la naştere sau în copilărie. Denumite de către specialişti ca fiind boli rare, ele alcătuiesc astăzi, un capitol vast ce cuprinde între 5.000 şi 8.000 de maladii şi care afectează peste 3,5 milioane de oameni din populaţia lumii. În Europa, o boală este considerată rară atunci când afectează una din 2.000 de persoane, fiind estimaţi aproximativ 246.000 de pacienţi. În SUA o boală rară înseamnă o maladie care afectează mai puţin de 200.000 de oameni dintr-o populaţie de peste 314 milioane (1 persoană din 1.500), în timp ce în Japonia este considerată ca fiind o boală rară, cea care afectează mai puţin de 50.000 de oameni din totalul populaţiei, de peste 127 de milioane de cetăţeni.
„Diagnosticarea precoce a tulburărilor neurologice poate conduce şi în cazul bolilor rare la o stopare eficientă a progresiei bolii, chiar dacă astăzi, diagnosticarea precisă a acestor maladii se confruntă încă cu multiple obstacole cauzate pe de o parte de o cunoaştere limitată, iar pe de altă parte de dificultăţile existente în accesarea serviciilor de specialitate” a precizat prof.dr.Dafin Mureşanu.
Din nefericire, în România, din numărul total de oameni afectaţi de boli rare, 75% se estimează ca fiind copii, iar 9 din 10 bolnavi nu sunt diagnosticaţi la timp sau sunt diagnosticaţi greşit, în timp ce doar aproximativ 7.500 de pacienţi sunt înregistraţi şi integraţi clinic, în contextul în care alte mii de persoane afectate nu se prezintă la medic.
Din numărul total estimat al bolilor rare (5.000-8.000), 20% se pot cataloga ca fiind boli rare de natură neurologică. Astăzi, în lume, peste 95% dintre aceste boli nu au tratament, studiile arătând că apariţia lor este cauzată în proporţie de 80% de factorul genetic, iar 50% sunt predominante la copii. Cele mai frecvente boli genetice care se asociază cu accidentul vascular cerebral sunt CADASIL (Arteriopatia Cerebrală Autosomal Dominantă cu Infarcte Subcorticale şi Leucoencefalopatie), bolile Fabry sau MELAS.