În vreme ce aproape trei sferturi din vinul produs anual în România este vândut la negru sau este consumat în gospodăria producătorului, viticultorii chilieni investesc în cercetare şi cuceresc noi pieţe, cu ajutorul statului.

Iván Véjar, însărcinat cu afaceri al Republicii Chile în România, a povestit, într-un interviu acordat evz.ro, despre secretele care i-au ajutat pe chilieni să ajungă printre principalii producători de vinuri din lumea „Lumea Nouă” şi din lume. Evz.ro: Cum a reuşit Chile să devină unul dintre cei mai puternici producători de vinuri din „Lumea Nouă”? Iván Véjar: Chile este o ţară a cărei geografie cuprinde gheţari, deşerturi şi munţi. Cu toate acestea, condiţiile climatice au permis coexistenţa unor văi fertile în zona centrală a ţării, care sunt ideale pentru cultivarea viţei de vie, datorită caracteristicilor solului şi a numărului mare de zile însorite.

În Chile se produce vin încă din secolul XVI, pe vremea când era colonie spaniolă, astfel încât locul pe care îl ocupă astăzi printre producătorii de vin din „Lumea Nouă” reprezintă cumulul unor factori cum ar fi geografia propice cultivării, tradiţia în producţia de vinuri precum şi o politică adecvată de comercializare şi promovare la nivel internaţional.   Ce suprafaţă acoperă podgoriile din teritoriul statului Chile? În mod tradiţional, producerea vinului s-a concentrat în văile din apropierea oraşului Santiago. Cu toate acestea, în ultimii ani producţia vitivinicolă s-a extins înspre nordul şi sudul tării. Culturile de viţă de vie se întind practic între paralela 32 şi paralela 38. În 2007 existau aproximativ 125.000 hectare de viţă de vie destinată producerii vinului.

Sectorul viticol are aproximativ 80.000 de salariaţi.

Care sunt principalele pieţe internaţionale pentru vinurile chiliene? Principalele pieţe pentru vinul chilian sunt America Latină, America de Nord şi Europa. Cu toate acestea, piaţa asiatică a demonstrat o creştere susţinută în ultimii ani. În privinţa ţărilor în care se exportă, vinurile chiliene au reuşit o excelentă poziţionare pe pieţe competitive cum ar fi cea din Marea Britanie, Stetele Unite, Japonia şi China.

Datorită politicii comerciale pe care Chile a impulsionat-o în ultimii 20 de ani, actualmente vinul chilian se află practic pe toate latitudinile.

În Chile sunt cultivate soiuri cu vechime în Europa, cum este Sauvignon Blanc, dar şi soiuri locale, cum este Carmenere. Care dintre acestea merg mai bine la export? La nivel internaţional Chile s-a remarcat ca un excelent producător şi exportator de Cabernet Sauvignon. Totuşi, în ultimul timp, noi soiuri, precum Syrah şi Carmenere, sunt apreciate pe pieţele internaţionale.   Producătorii din sudul Franţei au mizat pe soiurile variate pe care le cultivă şi exportă aceste vinuri, folosind un brand comun, „Pays d’Oc”, tocmai pentru a-şi spori vânzăarile internationale. Cum văd viticultorii chilieni viitorul pieţei internaţionale a vinului? Producătorii chilieni şi-au dat seama că printr-o formă de organizare comună, cum este Wines of Chile, se pot elabora strategii comune de promovare pe acele pieţe în care sunt deja prezenţi dar şi pentru abordarea altor ţări printr-un plan comun de promovare.

Din ceea ce mi-au împărtăşit, producătorii chilieni văd piaţa internaţională a vinului ca pe o piaţă extrem de competitivă, în care trebuie să acţionezi cu rapiditate şi să cunoşti care sunt necesităţile şi gusturile consumatorului. Crearea unor platforme comerciale precum Wines of Chile permite abordarea acestor provocări cu o mai mare uşurinţă.

Cât de mult a contribuit statul Chile la succesul internaţional al producătorilor locali de vin? S-a meritat acest efort? Guvernul chilian a creat o agenţie subordonată Ministerului Relaţiilor Externe şi care beneficiază de finanţare mixtă de stat şi privată. Această agenţie, numită Pro-Chile, are sarcina de a sprijini exportatorii chilieni pentru a pătrunde pe pieţele internaţionale, prin intermediul unei reţele de birouri comerciale deschise în toată lumea.

Pro-Chile coordonează participarea exportatorilor la târgurile internaţionale, elaborează studii de piaţă şi facilitează contactele comerciale. Acest organism a constituit un ajutor important pentru exportatorii mici şi mijlocii, de care a beneficiat nu numai industria vinicolă dar şi exportatorii chilieni din alte sectoare, de bunuri şi servicii.     Cum susţine guvernul chilian producătorii de vinuri? Guvernul chilian sprijină producătorii naţionali de vinuri prin dezvoltarea unor proiecte legate de cercetarea produselor, inovaţia culturilor şi de cercetare ştiinţifică. Ministerul Agriculturii din Chile a organizat o serie de proiecte spre beneficiul a numeroşi producători de vinuri care, încurajaţi să realizeze cercetare, primesc sprijinul statului  şi conlucrează în acest scop cu universităţile chiliene.

Aş evidenţia de exemplu o iniţiativă lansată pentru utilizarea reziduurilor din industria vinicolă şi folosirea acestora pentru elaborarea  unor produse cu valoare adăugată, ce pot fi folosite în industria farmaceutică, sau la producerea de răşini.  Pe de altă parte, s-a creat un Consorţiu Tehnologic care are drept obiectiv menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie din sectorul vitivinicol precum şi dezvoltarea unor programe de cercetare şi producţie durabile.

În România, viticultorii încearcă să amenajeze şi pensiuni agroviticole, pentru a susţine turismul local. Cum se prezintă Chile din acest punct de vedere? Chile a dezvoltat o strategie de turism vitivinicol interesantă şi care este centrată pe crearea unor „drumuri ale vinului”, pe parcursul cărora turistul poate să viziteze podgoriile, să deguste produsele acestora, să poposească în hoteluri şi restaurante. Din ceea ce se oferă turiştilor pot recomanda drumul vinului din Colchagua, zonă situată cam la 150 km sud de Santiago. Acolo a fost dezvoltat un proiect interesant care profită de prezenţa podgoriilor pentru a dezvolta infrastructura turistică precum hoteluri, restaurante şi muzee.

Dacă nu aveţi suficient timp pentru a vă deplasa în afara capitalei, în Santiago există podgorii care conservă casele patrimoniale şi plantaţiile chiar în mijlocul oraşului. Aici se pot face vizite însoţiţi de un ghid şi se organizează degustări.

Ce le lipseşte producătorilor şi vinurilor româneşti pentru ca acestea să devină o atracţie pentru clienţii supermarketurilor din Chile, Franţa sau Statele Unite? Eu nu sunt expert în vinurile româneşti pentru a putea spune ce anume lipseşte ca produsul să fie mai atractiv pe pieţele internaţionale. Cred totuşi că modele precum  Wines of Chile ar putea suscita interesul producătorilor români.

România posedă mărci şi denumiri care pot fi puse în valoare iar printr-o strategie de marketing şi de promovare adecvate ar putea avea succes pe plan internaţional.

Principalii producători de vinuri din Chile sunt actualmente Concha y Torro, San Pedro-Tarapacá, Santa Rita, Cousiño Macul, Cono Sur şi Errázuriz. Pe lângă marii producători naţionali, se poate menţiona apariţia unor producători mici şi mijlocii a căror producţie este destinată exportului.