Pentru Sică codul penal era ca o biblie. Îl citise de atâtea ori, încât, simțea că parcă l-ar fi scris el. Dacă îl speria ceva acolo? Nicidecum. Păi legile sunt făcute ca să fie încălcate, altfel care ar mai fi rostul lor? După fiecare realibilitare, Sică începea o nouă viață și devenea infractor, ca și cum ar fi făcuto pentru prima oară. Care era specialitatea lui? Furtul din locuințe. Nu-i plăcea să lucreze în echipă, așa că intra ca un lup singuratic prin casele oamenilor și fura tot ce era mic și de valoare.

Ultima oară fusese prins din cauza unui câine. Avea o comandă pentru un chiuaua negru, o arătare de cățel de nici două kilograme, care îi încăpea în buzunarul de la haină. Numai că nu i-a spus nimeni că era cea mai gălăgioasă potaie din univers și, din momentul în care s-a apropiat de el, a început să latre, alertând tot cartierul. Degeaba i-a strâns botul ca să tacă, arătarea aceea mică îl mușca pe toate părțile.

De frică, Sică i-a dat drumul pe fereastră, fără să-i pese de viața bietului animal. Și, uite așa, prejudiciul total s-a ridicat la o mie de euro (potaia avea pedigree) pentru vătămarea fizică a animalului și două mii de euro daune morale pentru stăpână, ca să-și poată reveni din șoc.

La proces, Sică n-a avut nici bani de avocat, așa că i-au pus unul din oficiu. I-au dat cinci ani de pușcărie. Era recidivist

. - E mult domnule avocat, cinci ani nici nu pot să-i număr. - Lasă că ai tot timpul din lume la pușcărie.

Sică și-a jurat solemn să nu mai fure lucruri vii. Pierderea unui televizor nu te obligă să plătești daune morale proprietarului.

- Băi, băiatule, de ce nu te apuci de muncă? Îl luase la rost soră-sa, după ce se eliberase.

 - Acum, la bătrânețe? Da ce am înnebunit?

- M-am săturat să-ți tot aduc pachete, asta mi-a venit.

Parcă era prima oară când îi ținea prelegeri? Sică o asculta fără să audă nimic, după care o îmbrățișa și o săruta pe frunte.

 -De data asta va fi bine. Am niște planuri bine puse la punct.

Mințea, firește, așa cum o făcea de fiecare dată. Singurele lui planuri erau să fure și să nu fie prins. Pusese ochii pe niște case izolate la marginea unei păduri. Locuitorii erau oameni cu bani, judecând după mașinile parcate în fața caselor. A studiat mersul lucrurilor vreo câteva zile, a constatat că nu exista niciun paznic, iar pe timpul nopții câteva case nu aveau sistemul de alarmă pornit.

A ales la întâmplare, o casă aflată mai la margine. Ușa de la intrare a cedat fără obiecții. Sică avea mână de chirurg. Îi trebuiau doar cinci minute ca să găsească ceva. A intrat într-o încăpere ce servea drept birou. O lampă cu lumina slabă i-a împietrit picioarele. Poate au uitat-o aprinsă, și-a spus și și-a văzut de treabă.

Un laptop destul de nou se califica pentru operațiune, la fel și un telefon mobil pus la încărcat pe pervazul ferestrei. Sică a îndesat într-un ruccsac cele două obiecte, a stins lampa ce-l alarmase și s-a îndreptat spre ieșire.

 - Stai pe loc! s-a auzit o voce de bărbat. Hoțul a dat să fugă, dar o puternică lovitură în ceafă l-a trântit la pământ.

- Credeai că ai scăpat?

Cu fața în sus, dar în întuneric, Sică încerca să deslușească cine l-a lovit și de unde apăruse acest individ violent.

 - Ce zici dacă te dau pe mâna poliției? Tu știi cine sunt eu, mă, gunoiule? Ai habar pe cine ai încercat să jefuiești?

- Vă rog să mă iertați, nu vă cunosc. N-am vrut să vă supăr.

- Doamne, ce prost ești. Cum naiba ai reușit să intri? Proprietarul casei a aprins lumina dar nu-l slăbea din strânsoare pe Sică.

- Dacă încerci să fugi, te împușc. - Aoleu, doar n-oți fi polițist!

 - Sunt cel mai rău coșmar al tău. Cum te cheamă?

- Ion.

 - Nu minți, că mă obligi să te lovesc.

- Sică mă cheamă, jur că nu vă mint.

 - Și cu ce te ocupi măi Sică, în afară de furturi?

- Cu nimic, să trăiți, abia am ieșit din pușcărie.

- Deci ești recidivist. Îți dai seama câți ani iei de data asta?

- Restul, plus noua pedeapsă, să trăiți.

- A, deci știi. Atunci altfel stăm de vorbă. Am nevoie să faci ceva pentru mine.

 - Orice.

- Hai, ridică-te, ca să vorbim ca oamenii. Vezi casa de peste drum? Vreau să te strecori înăuntru și să lași ceva acolo. Nu e greu, câteva obiecte.

- Dacă mă prinde cineva? Mă aleg cu două fapte.

 - Stai liniștit că nu te prinde nimeni. Proprietarii sunt plecați.

 - Și ce trebuie să duc în casă?

 - Îți spun mâine. Te aștept aici la opt seara.

- Și dacă nu mai vin?

- Atât îți trebuie. Dosar penal și pușcărie scrie pe tine. Parcă ți-am zis că sunt procuror, nu?

- Ați uitat să-mi spuneți asta.

Sică a acceptat înțelegerea, constrâns de amenințarea cu un nou dosar penal. A doua zi, la ora stabilită, era acasă la procuror.

- Fii atent, ai aici trei saci negri, nu sunt prea grei, pe care trebuie să îi ascunzi în dulapul cel alb din dormitorul de sus. Aici este un plic cu mai multe documente pe care trebuie să le pui în primul sertar din stânga, de la biroul care se află la parter. Dacă doamne ferește ești prins cu sacii, spui că i-ai găsit în casă și nu știai ce conțin. Ne-am înțeles?:

- Ați spus că nu e nimeni în casă, acum vorbiți ca și cum urmează să fiu arestat.

- Ai treizeci de minute la dispoziție. Începi cu biroul și termini cu sacii din dormitor. Pinul alarmei este 2312.

Hoțul a intrat în locuință fără nicio piedică. Căuta cu privirea obiectele indicate de procuror, ca să scape cât mai repede de treaba asta care i se părea dubioasă. Un hoț să ajungă să pună obiecte în casa cuiva, asta nu mai auzise.

A lăsat mai întâi plicurile în sertarul biroului după care, încărcat cu cei trei saci se îndrepta spre dormitor. Nici nu a deschis bine ușa dulapului când a auzit o somație:

- Nu mișca, poliția!

- Dar...

A dat să spună ceva, însă o forță nevăzută l-a lipit cu fața de podea. Era deja încătușat și codus afară.

- Sunt nevinovat, urla Sică. El m-a obligat să intru și arăta spre casa vecină. E procuror, întrebați-l.

Agentul de poliție îl ignora.

 - Ia vedeți ce are în sacii ăia pe care îi căra.

- E cannabis, s-a alarmat un polițist. Închideți repede sacul că murim aici.

- De unde știai tu că ăștia țin droguri în casă?

- Jur că nu știam nimic. Domnul de acolo m-a obligat. Întrebați-l.

- Bună seara, sunt procurorul Dumitrescu. Eu am anunțat poliția. Se pare că avem o infracțiune flagrantă, nu-i așa? Ce-a furat?

- Să trăiți, am găsit droguri în sacii ăștia.

 - Atunci trebuie anunțat DIICOT-ul. Dau eu câteva telefoane dacă nu vă deranjează.

- Vă mulțumim, domnule procuror, au răspuns polițiștii prezenți la fața locului. Cu ăsta ce facem ? Țipă în gura mare că dumneavostră l-ați pus să fure.

- N-am spus asta. Nu m-a pus să fur, m-a pus să duc sacii înauntru.

Cei prezenți au început să râdă.

 - Pesemne că e drogat. Lăsați-l în mașină cu cătușe până vine cineva de la DIICOT.

Cantitatea de cannabis descoperită era de douăzeci de kilograme. Din prea multă sinceritate, Sică le arătase polițiștilor și plicurile introduse în sertarul de la birou, care conțineu mai multe acte de identitate falsificate.

 Între timp ajunseseră și procurorii care se cunoșteau cu eroul nostru.

 - Cine stă în casa asta? Sunt vecini cu tine îi cunoști?

- Tipul e un dubios, nu știu ce afaceri învârte, dar e mereu vizitat de arabi. S-a combinat cu una și cred că s-au mutat aici acum trei luni.

- Ne trebuie un mandat de percheziție. Am sunat acum la tribunal să văd cine e de serviciu. Se pare că vecinii tăi au cam încurcat-o.

 - Așa se pare, râdea procurorul nostru.

- Am înțeles că tu ai anunțat poliția. Știai ceva de ce se petrece în casă?

- Nu. Am văzut lumină la etaj și știam că nu e nimeni acasă. Poliția a descoperit un hoț care a ieșit cu trei saci de canabis.

 - Mamă, trei saci? Arest preventiv scrie pe ei!

De Sică uitase toată lumea. Stătea încătușat în mașina poliției, în timp ce procurorii așteptau mandatul de percheziție ca să poată cotrobăi prin toată casa.

Procurorul nostru, văzându-l, s-a apropiat să-i vorbească :

- Dacă îți ții gura, scapi ușor.

- Ușor pe naiba. Eu sunt hoț, nu traficant de droguri.

- Taci din gură și spui că nu știi ce era în saci.

- Mai bine vă lăsam să chemați poliția când m-ați prins. Pentru un laptop și un telefon scăpam ușor.

Sică plângea, smulgându-și părul din cap.

- Liniștește-te, procurorul care a preluat cazul îmi e amic. O să am grijă să nu pățești nimic. Oricum te întorceai la pușcărie. Așa ai ajutat la prinderea unor traficanți de droguri. O să beneficiezi de o reducere de pedeapsă.

- Adică să bag oameni nevinovați la pușcărie? Mai bine recunosc tot, domnule procuror, că mă bate Dumnezeu.

Cu greu a reușit să-l convingă pe Sică să-și țină gura. L-a amenințat că dacă vorbește ce nu trebuie pe lângă furt o să fie acuzat și de trafic de droguri, așa că asta l-a liniștit. La proces Sică a declarat că a intrat să jefuiască o casă și a furat trei saci în care a crezut că sunt haine. Surpriza mare a venit când polițiștii au descoperit droguri.

Proprietarul casei împreună cu concubina sa nici nu bănuiau de unde li se trage ghinionul. Au negat, s-au jurat că sunt oameni cinstiți, iar în final au fost convinși de avocați să-și recunoscă faptele ca să scape cu o pedeapsă redusă. V-am spus că femeia era fosta iubită a procurorului sau am uitat?

 Justiția era înfăptuită.