Procurorii Parchetului General au obţinut în primă instanţă, ieri, suspendarea procedurii de dizolvare a Hexi Pharma, cu o zi înainte de primul termen al procesului de reorganizare judiciară de pe rolul Tribunalului Bucureşti

În cazul Hexi Pharma, Parchetul General s-a adresat Judecătoriei Sectorului 5 pentru a dispune măsura preventivă „a interdicţiei iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice”.

Magistratul Daniela Ionela Grosu de la Judecătoria Sectorului 5 a admis cererea procurorilor. Hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit minutei deciziei, începând de ieri, până în data de 14 iulie inclusiv, împotriva Hexi Pharma au fost instituite următoarele măsuri: interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare, interdicţia fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social, interzicerea înstrăinării activelor, interzicerea plăţilor şi transferurilor băneşti, cu excepţia celor necesare pentru plata utilităţilor şi a salariilor, interzicerea producerii şi comercializării de produse biocide.

Opiniile experţilor

Avocatul Alper Ramazan, specialist în insolvenţă, a declarat pentru EVZ că o firmă nu poate evita sechestrul penal instituit de procurori prin intrarea în insolvenţă, în civil.

„Sechestrul poate fi pus şi ulterior intrării în insolvenţă. Sumele rămân indisponibilizate, iar lichidatorul judiciar trebuie să le păzească. Pur şi simplu nu le valorifică, timp de câteva luni, până devine operaţională Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate”, a explicat avocatul Alper Ramazan.

Deşi mai puţin comunicativ cu presa, Raoul Iancovici, unul dintre avocaţii Hexi Pharma prezent la dezbaterile în şedinţă secretă de ieri, la Judecătoria Sectorului 5, a confirmat, la ieşirea din sala de judecată: „Cererea Parchetului nu are nicio legătură cu cererea de insolvenţă a Hexi Pharma”.

Din declaraţiile celor doi avocaţi reiese că procurorii nu au urmărit, prin cererea depusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 5, neapărat blocarea intrării Hexi Pharma în insolvenţă, ci interzicerea transferurilor de bani din conturile firmei în alte conturi.

Cum va funcţiona noua Agenţie a Bunurilor Sechestrate

În data de 11 decembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Sechestrare, care va avea 35 de angajaţi, reprezentanți ai multor instituții, printre care DNA și DIICOT. Noua instituţie înfiinţată, în subordinea Ministerului Justiţiei, are rolul să identifice, să urmărească și apoi să administreze bunurile care vor fi indisponibilizate, de natură mobiliară şi imobiliară, ce se supun măsurilor asiguratorii luate de către procuror, judecător legal, cameră preliminară sau instanţă de judecată.

Parlamentul aşteaptă raportul oficial al SRI

Comisia parlamentară pen tru exercitarea controlului asupra activităţii SRI va primi, în perioada următoare, răspunsul oficial de la Serviciul Român de Informaţii, sub forma unui document scris, cu privire la criza din sănătate, a declarat, ieri, deputatul PSD Georgian Pop, şeful Comisiei.

„Mâine (n.r. - astăzi) sau în zilele următoare, cel târziu, o să primim răspunsul oficial. Fiind un subiect extrem de delicat şi de important, am preferat să aleg acest instrument, adică solicitarea unui document scris, să fie negru pe alb”, a precizat Georgian Pop, citat de Agerpres.

Întrebat ce a solicitat în mod concret, deputatul PSD a spus că a cerut informaţii legate de ceea ce cunoştea SRI şi ce beneficiari legali au fost informaţi şi când.

La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, declara că există suspiciuni potrivit cărora în spatele Hexi Pharma s-ar afla „inclusiv un serviciu secret”. „Sunt suspiciuni că în spatele acestei firme s-ar afla inclusiv un serviciu secret care foloseşte firma ca sursă de venituri, deci un paravan comercial de fapt pentru alte activităţi, lucru care iarăşi nu este normal. (...) Una dintre ideile pe care le am este de a cere Comisiei de Supraveghere a Activităţii Serviciilor să verifice dacă aceste informaţii au un fundament sau nu”, a spus Tăriceanu.