După o lungă așteptare, procesul dintre Ion Țiriac, Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) și Statul Român ia sfârșit. Părțile au ajuns la o înțelegere în legătură cu imbolul din Primăverii.

Procesul în care Ion Țiriac se judecă cu Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAPPS) și Statul Român, pentru imobilul din Primăverii a luat sfârșit.

Curtea de Apel București a pronunțat o soluție în procesul având ca obiect „accesiune” ( accesiune = mod de dobândire a proprietăţii ce constă în încorporarea materială a unui bun secundar la altul principal, proprietarul acestuia din urmă dobândind şi proprietatea bunului secundar. Accesiunea poate fi imobiliară atunci când are loc pe cale naturală – aluviuni, avulsiuni, insule etc. – sau artificială – plantaţii, construcţii):

- Solutia pe scurt: Admite apelurile. Anulează sentinţa atacată. Ia act de renunţarea apelantului-reclamant la dreptul pretins. Respinge cererea introductivă, în fond. Ia act de renunţarea apelantei-pârâte la judecata cererii reconvenţionale. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă. Pronunţată în şedință publică, azi, 09.11.2022. A.A.P./A.M.M. Document: Hotarâre 1651/2022 09.11.2022.

Cum a pornit totul

Curtea de Apel București ceruse celor două părți „stingerea litigiului pe cale amiabilă”. Scandalul a început acum 12 ani, dar a fost ignorat de Curtea de Apel București până în iulie 2020.

Ion Țiriac ceruse 330.000 euro de la RA-APPS, reprezentând contravaloarea unor lucrări de reparații efectuate în 1990 la casa închiriată de la stat, se arată în motivarea sentinței. În 2006, afaceristul a achiziționat două treimi din casa situată în cartierul Primăverii și un teren de 700 metri pătrați de la fostul proprietar. El a declarat că a băgat sume uriașe în imobil pentru a arăta așa cum își dorește.

În aprilie 1990, Țiriac a cerut Guvernului o casă de protocol și a primit domeniul de pe fostul bulevard Kalinin, actuala stradă Mircea Eliade. Regia pentru administrarea clădirilor statului (RA-APPS) i-a stabilit atunci o chirie de aproximativ 9.000 de lei/lună pentru suprafața de peste 10.000 metri pătrați. La momentul respectiv, el avea nevoie de o autorizație pentru „reparații locative”, pe care a și obținut-o. Acum, acesta consideră că RA-APPS trebuie să îi dea banii investiți în imobil.

Ce a cerut Ion Țiriac în instanță

Ion Țiriac a cerut instanței:

- să oblige RA-APPS să-i lase în deplină proprietate lucrarea adăugată la construcția proprietatea sa - să-i recunoască un drept de coproprietate asupra construcției realizate parțial pe terenul proprietatea sa, precum și asupra terenului aferent acesteia și corelativ, înscrierea în CF a dreptului de coproprietate astfel recunoscut, în proporția pe care o va stabili instanța; - să oblige RA – APPS să-i vândă cota-parte din imobilul-construcție și teren, care nu poate fi exploatată individual - să diminueze prețul de vânzare cu valoarea de 229.000 euro, valoare rămasă neamortizată în urma investițiilor efectuate de Ion Tiriac

În sentința pronunțată pe 28.12.2018, Curtea de Apel București a constatat că, prin efectul accesiunii artificiale a luat naștere o stare de coproprietate între părți asupra imobilului compus din construcțiile C2 (D+P) în suprafață de 158 m.p., C3 (cabină poartă) în suprafață de 18 m.p., C4 (garaj) în suprafață de 110 m.p., rampă de acces la garaj în suprafață de 59 m.p., terasa 3 în suprafață de 110 m.p., terasa 1 în suprafață de 49 m.p., terasa 4 în suprafață de 148 m.p., terasa 5 în suprafață de 74 m.p. și terasa 6 în suprafață de 24 m.p., – precum și asupra terenului aferent acestora, în suprafață de 2.587 m.p. În temeiul dispozițiilor art. 587 alin. 3 Cod civil, Curtea va constata valoarea contribuției fiecăreia dintre părți din dreptul de coproprietate. Contribuția apelantului-reclamant este în valoare de 268.533 euro și reprezintă valoarea lucrărilor de investiții efectuate de acesta asupra construcțiilor aflate pe terenul proprietatea intimatului-pârât Statul Român.

Potrivit acestui calcul, Țiriac  are o cotă de 6,73% din dreptul de coproprietate asupra acestui imobil, Statul Român are o cotă de 93,27%. Iar conform  principiului potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, Curtea a dispus ieșirea din starea de coproprietate

Astfel, Curtea a decis să îl oblige pe Țiriac să plătească Statului Român o sultă în valoare 3.723.631 euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând contravaloarea cotei statului din imobil, urmând să îi rămână întregul imobil, potrivit justnews.