După mai bine de zece ani de la închiderea serviciului secret al Ministerului Justiției, în arhiva căruia au fost strânse informații compromițătoare despre magistrați, Executivul repune pe tapet problema constituirii unei comisii care să „îngroape” definitiv secretele murdare ale sistemului judiciar

Arhiva fostului Serviciu Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), aflată în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), va fi inventariată de o comisie care își va desfășura activitatea pe o perioadă de maxim șase luni, se arată într-un proiect pus în dezbatere de Ministerul Justiției (MJ).

Comisia va inventaria arhiva, va propune structurii de securitate din cadrul MJ clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispozițiilor legale.

Dosarele de personal ale foștilor angajați ai SIPA identificate în arhivă vor fi predate ANP, documentele cu valoare istorică vor fi predate către Arhivele Naționale, iar cele clasificate sau destinate distrugerii vor fi predate către MJ.

Din comisie ar urma să facă parte doi reprezentanți ai MJ, doi de la ANP, unul al CSM, unul al ICCJ și unul al PG

Comisia ar urma să fie formată din doi reprezentanți ai MJ, doi reprezentanți ai ANP, un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție și un reprezentant al Parchetului General. Fiecare dintre aceste instituții va desemna câte un supleant pentru fiecare reprezentant desemnat.

Ce ascunde arhiva SIPA

În 2013, judecătorul Cristi Danileț declara că SIPA spiona viața privată a magistraților și chiar a cetățenilor de rând. Danileț a susținut că a văzut acele dosare care conțineau detalii despre relațiile sexuale ale unor judecători sau procurori și chiar dosarele medicale potrivit cărora unele judecătoare ar fi făcut avorturi.

Danileț spunea că arhiva SIPA nu mai poate fi valorificată din punct de vedere juridic. „Nu există nicio certitudine asupra veridicității informațiilor. Aceste date au fost folosite pentru sesizarea Inspecției Judiciare sau a Parchetului. Ele pot avea o valoare istorică pentru a analiza legăturile neetice din sistemului judiciar”, declara judecătorul Cristi Danileț.

Istoricul Marius Oprea a fost de părere că SIPA a fost un serviciu secret care a ținut sub ascultare și la propriu și la figurat Justiția română. „SIPA a transformat sistemul de Justiție din România în unul dintre cele mai corupte din Europa. Nu toți magistrații sunt corupți și șantajabili, problema este la vârf. Sistemul este construit clientelar: cui duci geanta, al cui ești?”, declara Marius Oprea.

Istoricul a făcut parte din comisia care a inventariat arhiva înainte de a fi sigilată. Arhiva SIPA conține notele informative ale rețelei de informatori din penitenciare, documente referitoare la persoanele care au avut acces la informații confidențiale, corespondența SIPA cu alte instituții și note care conțin informații compro mițătoare pentru magistrați.

Presa și politicienii, posibil vizați

Oprea crede că astfel de documente au fost întocmite de lucrătorii SIPA înainte de 2005 și în legătură cu ziariști sau persoane din ONG-uri. Ele erau utile deoarece „conțineau inclusiv detalii despre viața privată care puteau fi folosite la nevoie pentru a-i influența sau șantaja”. De exemplu, unele documente vizau activitatea Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului - Comitetul Helsinki (APADORCH) și persoanele care lucrau în această organizație. E posibil ca în arhiva fostului SIPA să fie și documente despre politicieni. Fostul ministru al Justiției Valeriu Stoica, cel care a transformat Serviciul de Informații și Protecție Anticorupție din direcție penitenciară în departament ministerial, susținea că după anul 2000 a aflat că ofițerii SIPA îl supravegheau.

Raluca Prună nu este primul ministru al Justiției care s-a confruntat cu problema arhivei SIPA. În martie 2013, în ultima zi de mandat la Ministerul Justiției, Mona Pivniceru a pus și ea în dezbatere publică un act normativ cu privire la inventarierea arhivei, dar demersul a rămas la stadiul de proiect.

În 2007, ministrul Justiției de atunci, Tudor Chiuariu, a dispus un control, după ce în spațiul public a apărut informația potrivit căreia documente din arhivă cuprinzând secrete despre judecători și procurori ar fi fost copiate, în scop de șantaj.

Cine ar fi „umblat” la secrete

Scotocirea arhivei, a scris presa vremii, ar fi fost făcută de „oamenii de încredere” ai fostului ministru Monica Macovei începând cu ianuarie 2005, adică mai devreme cu un an de la emiterea ordinului prin care a fost desemnată o comisie de inventariere a documentelor din arhiva SIPA.

Prună, cu SIPA la CSAT

Ministrul Justiției Raluca Prună a declarat, în data de 4 iulie, că s-a prezentat cu subiectul arhivei SIPA în CSAT pentru a propune o hotărâre de guvern, pentru formarea unei comisii care să inventarieze documentele. „La zece ani de la desființarea SIPA, garantez tuturor că e sigilată, nimeni nu a umblat în arhiva SIPA. La CSAT am făcut propunere să dau o hotărâre de guvern să fac o comisie în care vor fi reprezentanți din Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, se va face invetarierea și se va stabili ce să facem cu această arhivă”, a declarat Raluca Prună. Potrivit ministrului, arhiva „se va lua filă cu filă pentru a i se face invetnarul”. „În această vară se va da hotărârea de guvern ca să fie formată respectiva comisie”, a mai spus Prună.

Expunerea de motive

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ MJ arată că: „Având în vedere faptul că nu a mai fost emis un act normativ de prorogare a termenului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr.127/2006, la nivelul Ministerului Justiției s-a apreciat că ar fi necesară emiterea unui nou act normativ, cu aceeași valoare, care să constituie temei pentru desigilarea arhivei fostei D.G.P.A., inventarierea acesteia, accesarea documentelor de interes pentru justițiabili și distribuirea, respectiv predarea documentelor către autoritățile competente. Proiectul de act normativ răspunde necesităților menționate prin crearea unei Comisii care, cu celeritate, trebuie să inventarieze documentele din arhiva D.G.P.A. și să le predea, potrivit specificului acestora, instituțiilor competente cu gestionarea acestora”.

Asociaţiile magistraţilor cer să facă parte din comisie

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor sunt nemulţumite că reprezentanţii lor nu fac parte din comisia pentru inventarierea arhivei SIPA şi cer, întro scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloş şi ministrului Justiţiei, Raluca Prună, o serie de lămuriri cu privire la proiectul pus în dezbatere de Ministerul Justiţiei, dar şi posibilitatea de a formula propuneri. Conform documentului semnat de reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţiei Procurorilor din România (APR), aceştia consideră drept „o împrejurare deosebit de gravă” faptul că participarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale ale magistraţilor este exclusă din componenţa Comisiei pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva SIPA, în condiţiile în care înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători şi procurori. „AMR şi APR sunt consternate să descopere, de pe o zi pe alta, că un subiect atât de important pentru sistemul judiciar, cum poate fi calificată arhiva fostei DGAP, (...) constituie astăzi tema unei propuneri de act normativ ce se doreşte a fi adoptat în grabă, cu evidente lacune, în măsură să genereze alte disfuncţii, în viitor”, susţin asociaţiile profesionale ale magistraţilor.

Istoricul Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție

● 1991 Serviciu de informații condus de securiști SIPA a fost înființat de ministrul Justiției de atunci, Mircea Ionescu Quintus, pentru a preveni infracțiunile din cadrul penitenciarelor

 ● 1997 În mandatul lui Valeriu Stoica, serviciul trece în subordinea directă a ministrului Justiției, și are ca atribuții „protecția” magistraților.

● 2001 Rodica Stănoiu l-a numit la conducere pe generalul de Securitate Marian Ureche. Adjuncții săi au fost generalul Marian Desculțu, fost ofițer la Direcția a IV-a a Securității Statului, și generalul Dan Gheorghe, fost ofițer la Securitatea Capitalei. În SIPA au fost angajați zeci de ofițeri de Securitate.

● 2004 Parlamentul a observat că Serviciul, deși era finanțat puternic de la bugetul de stat, nu prezentase nici un raport anual. Ofițerii culegeau informații, dar aleșii nu au descoperit unde ajungeau acestea.

● 2006, Monica Macovei a desființat serviciul pe motiv că SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri, iar ministerul nu avea nevoie de un serviciu secret. După ce a fost îndepărtat de la conducerea Serviciului, Marian Ureche a fost acuzat de CNSAS că a făcut poliție politică înainte de 1989. Istoricul Marius Oprea a dezvăluit implicarea acestuia în urmărirea și uciderea scriitorului Ioan Petru Culianu. La rândul său, Rodica Stănoiu a fost acuzată că a fost sursa „Sanda” și „Georgeta” pentru ofițerii Securității.

Fost magistrat militar: SIPA n-a murit, SIPA trăiește!

Avocatul Ion Panaitescu (foto), fost magistrat militar, a confirmat pentru EVZ că prevederile proiectului privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, fosta SIPA intră în contradicție cu prevederile Legii 16/1996.

FOTO: Ion Panaitescu

„Unu: Bineînțeles că se bate cap în cap (n.r. – cu Legea 16/1996 a Arhivelor Naționale). Doi: În Ministerul Justiției funcționează sau nu organe de informații? SIPA nu a murit, SIPA trăiește foarte bine și se „îngrașă”. E o chestiune neserioasă (n.r. – proiectul pus în dezbatere publică) MJ are și acum în subordine organe ale SIPA. E o fățărnicie. Să răspundă MJ dacă în penitenciare funcționează sau nu organe de informații. Funcționează, de pe vremea lui Stănoiu, de pe vremea lui Macovei”, a declarat Ion Panaitescu

Fostul magistrat militar e de părere că proiectul privind arhiva DGPA/SIPA pus în dezbatere publică în plin scandal privind condițiile din penitenciare e de natură a abate atenția publicului de la acest subiect. „E o manevră de deturnare a opiniei publice de la problemele din penitenciare”, a conchis avocatul Ion Panaitescu.

Proiectul de act normativ privind arhiva SIPA prevede la Art. 1, alin. 2, punctul b) că o comisie „propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiției clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispozițiilor legale”.

Potrivit Legii 16/1996 a Arhivelor Naționale, Art. 1 „Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional al României documentele create de-a lungul timpului de către organele de stat, organizaţiile publice sau private, economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Acestor documente statul le asigură protecţie specială, în condiţiile prezentei legi.

La Art. 27, legea prevede că „sustragerea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României constituie infracţiune şi se pedepseşte conform prevederilor Codului penal”.