Milioanele de internări făcute în spitalele româneşti în fiecare an, mult peste media europeană, sunt păguboase pentru bugetul din ce în ce mai rahitic al sănătăţii. Şi cum pentru acest an numărul internărilor e prevăzut să scadă cu 10%, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a introdus şi un set de 13 reguli pe baza cărora ar trebui să se facă internările.

Mai exact, conform unui proiect de norme la contractulcadru, cazurile internate prin spitalizare continuă, ca şi cazurile de urgenţă trebuie să respecte următoarele criterii pentru a fi acceptată internarea:

1. pierderea subită a cunoştinţei;
2. puls anormal;
3. tensiune anormală;
4. pierderea acută a vederii sau a auzului;
5. paralizie;
6. febră persistentă;
7. sângerare abundentă;
8. anomalie severă a electroliţilor serici sau a unui gaz din sânge;
9a. Anomaliile eletrocardiogramei;
9b. Suspiciune de ischemie miocardică acută;
10. Dehiscenţa plăgilor;
11. Durere paralizantă;
12. Necesitatea administrării medicaţiei;
13. Procedură semnificativă în primele 24 de ore de la internare (anestezie).

"Ieri au fost publicate, mâine trebuie să le aplicăm"

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, califică noile reguli drept un dezastru "pentru că limitează în mod grav accesul pacientului la tratament. Ce facem cu pacienţii care nu pot fi triaţi după aceste criterii, dar care ascund boli grave şi numai în urma unor investigaţii amănunţite se poate stabili dacă este grav sau nu, dacă necesită internare sau nu? Este de-a dreptul criminal şi mai rău este că aceste criterii sunt făcute de medici care nu mai pot fi numiţi astfel".

Vasile Barbu protestează şi faţă de faptul că nu s-a făcut nicio dezbatere publică, iar normele "ieri au fost publicate şi mâine trebuie să le aplicăm".

Managerul Spitalului de Urgenţă Floreasca, prof. dr. Radu Macovei, este de părere că "noile criterii de internare conţin multe inadvertenţe, nu sunt suficient de clare şi au nevoie de îmbunătăţiri. Este posibil să fie necesare pentru unele unităţi medicale unde se interna în devălmăşie, însă la noi nu era cazul. Chiar şi aşa, regulile nu sunt complete pentru că în listă nu sunt trecute toate situaţiile de urgenţă".

Criterii necesare, dar discutabile

O părere apropiată are şi managerul Spitalului Universitar din Bucureşti, Cătălin Cârstoiu, care spune că aceste criterii încearcă o standardizare a realelor urgenţe medicale.

"Sunt spitale în ţară care declară un procent de internare în urgenţă de peste 80%, ceea ce este imposibil. Practic, se exagerează în a declara urgenţe care în mod real nu sunt. Faptul că aceste criterii sunt în forma în care sunt le face discutabile, însă sunt necesare. Criteriile de finanţare trebuie standardizate foarte clar, iar acesta este un prim pas".

Medicul Sorin Paveliu, fost deputat şi membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, crede că noile reguli reprezintă o încercare punctuală a Casei de a restrânge numărul de internări.

"Din păcate, măsurile nu pot fi decât integrate pentru a fi coerente. Poţi să respecţi aceste criterii în condiţiile în care pacienţii nu vor avea de suferit. Ar trebui concomitent să se schimbe şi regulile în ambulatoriul de specialitate, astfel încât să te asiguri că pacienţii sunt bine îngrijiţi şi văzuţi şi doar atunci când nu există altă soluţie să fie internaţi. În momentul de faţă nu există o asemenea măsură".

OPINII

"Noile reguli limitează în mod grav accesul pacientului la tratament. În condiţiile de faţă, bolnavii nu pot merge nici în ambulator, unde, pe lângă faptul că nu au unde să se ducă, e greu să se facă urmărirea şi monitorizarea".
VASILE BARBU, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor

"Spitalul internează şi ce nu e strict necesar pentru că e plătit insuficient pentru fiecare caz şi trebuie să compenseze. Problema e plata incorectă a actului medical. Însă, nu poţi introduce o restricţie fără stimulente"
.
DR. SORIN PAVELIU, fost membru Comisia de Sănătate din Camera Deputaţilor