La Valletta, Malta. Prințul Paul al României a oferit un interviu pentru publicația Times of Malta, în care a discutat despre arestarea sa neașteptată și perioada petrecută în detenție în Malta. Acest interviu vine la scurt timp după ce Curtea de Apel din Malta a respins cererea de extrădare formulată de autoritățile române, invocând îngrijorări legate de condițiile de detenție din România.
Arestarea surprinzătoare în Malta
Prințul Paul, în vârstă de 75 de ani, a fost reținut în Malta în aprilie 2024, în timp ce participa la un eveniment organizat de Cavalerii Maltei.
În intervi, el a relatat că evenimentul trebuia să fie un moment de onoare pentru el, însă s-a transformat într-un coșmar odată cu intervenția poliției malteze. „Nu sunt obișnuit să fiu arestat”, a declarat Paul, exprimându-și surprinderea și dezamăgirea față de modul în care a fost tratat.
Arestarea a avut loc la hotelul Westin Dragonara din St Julian, unde era cazat împreună cu soția sa, Lia Georgia Triff.
Soția prințului a descris momentul reținerii ca fiind unul șocant, mai ales că polițiștii erau îmbrăcați în civil și au folosit o mașină nemarcată. „A fost surprinzător pentru că nu eram siguri ce se întâmplă”, a spus ea, adăugând că situația a fost confuză și stresantă pentru amândoi.
Prințul Paul al României. Sursa foto: EVZ
Prințul Paul despre condițiile din închisoare: „Nu a fost prea rău”
În ciuda circumstanțelor dificile, Paul de România a mărturisit că experiența din închisoarea malteză nu a fost atât de teribilă pe cât s-ar fi așteptat. A fost deținut într-o cameră „destul de mare”, împreună cu alți șapte deținuți, și a avut acces la o curte pentru exerciții.
„Oamenii au fost cumsecade, destul de corecți cu mine… dar este deranjant să ajungi într-un loc frumos precum Malta și să te trezești într-o închisoare”, a comentat el.
Prințul a menționat și faptul că notorietatea sa a fost un factor de interes pentru ceilalți deținuți și personalul închisorii, mulți dintre aceștia recunoscându-l de la televizor.
Lucrurile s-au înrăutățit pentru prințul Paul, după refuzul cauțiunii
Inițial, Paul a solicitat eliberarea pe cauțiune, dar aceasta i-a fost refuzată de autoritățile malteze din cauza gravității acuzațiilor de corupție aduse împotriva sa în România. El a petrecut mai bine de două luni în detenție, timp în care a luptat împotriva extrădării sale.
Decizia instanței de fond din Malta din 25 iunie 2024, care aproba predarea sa către România, a fost contestată de apărarea prințului, ceea ce a dus la o serie de proceduri legale complicate.
Săptămâna trecută, Curtea de Apel din Malta a respins cererea de extrădare, motivând că există un „risc real” ca Paul de România să fie supus unor condiții de detenție care ar încălca drepturile fundamentale ale omului, conform articolelor 3 și 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta drepturilor fundamentale ale UE. Această hotărâre a fost un răspuns direct la îngrijorările legate de sistemul penitenciar din România, care a fost criticat în repetate rânduri pentru condițiile precare.
O luptă legală îndelungată
După decizia Curții de Apel, autoritățile malteze au comunicat oficial României că prințul Paul nu va fi extrădat. Aceasta reprezintă o victorie majoră pentru Paul, care, după ce a fost eliberat pe cauțiune în luna iulie, s-a întors la Paris, unde deține statutul de refugiat.
Paul de România este urmărit internațional din decembrie 2020, după ce a fost condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa. Fuga sa din România înainte de pronunțarea sentinței a adus o presiune considerabilă asupra autorităților române, care au emis un mandat european de arestare în încercarea de a-l aduce înapoi în țară pentru a-și ispăși pedeapsa.
În timp ce autoritățile române rămân angajate în eforturile de a-l aduce înapoi pentru a-și executa sentința, decizia instanței malteze reprezintă un obstacol semnificativ. Cu toate acestea, cazul este departe de a fi încheiat, iar evoluțiile viitoare vor depinde de reacțiile legale și diplomatice dintre cele două state implicate.